Partizanul” banilor publici

BIHOREANUL scoate la iveală încă o afacere de tip „sifon” a unui cunoscut politician local.

​Pe când conducea sucursala locală a ANIF, vicepreşedintele ALDE Bihor, Dorin Corcheş, a încredinţat direct paza obiectivelor acesteia firmei Partizan Security, aparţinând amicului său Mihai Pop, deşi aceasta nu a avut niciodată numărul de angajaţi pe care i-ar fi presupus onorarea contractului, în condiţiile impuse de lege.

Judeţ la shopping

Lipsită de planuri pentru dezvoltarea Bihorului, conducerea Consiliului Judeţean toacă banii pe produse de... protocol.

Lista de achiziţii din ultimul an nu conţine niciun proiect generator de venituri, dar abundă în felicitări, broşuri, calendare şi cărţi, majoritatea în limba maghiară, umbrele, cutii pentru vin şi chiar borcane cu miere, comandate abundent şi aceloraşi firme.

La acte, încolonarea!

Sute de bihoreni aşteaptă zilnic, ore în şir, la cozile de la Paşapoarte şi Registrul Auto Român.

Vremea vacanţelor şi eliminarea taxei de poluare au făcut ca numărul solicitanţilor de paşapoarte şi de certificate de înmatriculare să explodeze, punând la încercare autorităţile care vor să elimine cozile prin programări online, accelerarea procedurilor şi suplimentarea posturilor de lucru.

ECHO(u) de Aleşd

Un tânăr crescut într-o familie penticostală din Aleşd şi-a câştigat sute de mii de fani ca rapper.

Fără sprijinul vreunei case de discuri şi fără apariţii TV, Vlad Milea, aka ECHO, s-a afirmat pe piaţa muzicală „underground” şi colindă ţara cu trupa sa, Bazooka.

Lege înecată

Proprietarii de ştranduri şi piscine sunt obligaţi prin lege să angajeze salvamari, dar nu o fac.

Majoritatea piscinelor din Bihor au doar puncte de prim-ajutor, iar Ştrandul Laguna din Beiuș se mulţumeşte cu o banală trusă sanitară, pe motiv că apa e mică și la nevoie se sună la... 112.

Zona de conflict

Instituirea zonelor unitare de termoficare provoacă situaţii absurde: pe aceeaşi stradă, unii locuitori primesc, iar altora li se refuză avizul de racordare la reţeaua de gaz.

Solicitările insistente ale orădenilor care vor încălzire pe gaz şi cheltuielile mari pe care le presupune păstrarea exclusivităţii obligă Termoficare să restrângă zonele rezervate, cedând Distrigaz casele de la capetele propriilor reţele.

TIMP LIBER

Cinema la iarbă verde 

În serile de august, Parcul Cetăţii se va transforma într-un imens cinema în aer liber. Sub denumirea Oradea Summer Film, municipalitatea, alături de mai mulţi parteneri, programează proiecţii de lung şi scurt-metraje, comedii şi drame, filme artistice şi blockbustere.

Orădenii sunt invitaţi să le urmărească, vizionările putând fi „condimentate”, după preferinţe, cu nachos, bere, vin sau îngheţată...

ORADEA NOASTRĂ

Preţul corect

Oricine produce gunoaie trebuie, cum e şi normal, să plătească pentru a scăpa de ele. La fel de firesc, preţul serviciului de salubrizare trebuie să fie unul corect, care să acopere costurile firmei care prestează această activitate.

O analiză a tarifelor de salubritate practicate în oraşele din România arată că orădenii achită lunar un preţ echitabil, chiar mai mic decât locuitorii unor oraşe similare ca dimensiuni.

Oraş pe sec

Dacă zilele acestea ieşiţi la plimbare prin Piaţa Unirii, nu plecaţi de acasă fără bani sau fără o sticlă cu apă de băut! În piaţa centrală nu mai există nicio cişmea cu apă potabilă, aşa că trecătorii şi turiştii n-au de ales decât să rabde de sete sau să-şi cumpere ceva de băut de la localurile din zonă. Reabilitată cu bani europeni, piaţa nici nu poate fi încă modificată, aşa că montarea vreunei cişmele este imposibilă. În schimb, parcurile ori promenadele ar putea fi dotate cu astfel de accesorii. Numai să vrea şi edilii...

Managerul proiectului SMID, Horia Carţiş: „Costurile de salubritate vor creşte” 

Peste un an, toţi bihorenii, chiar şi cei care locuiesc în cele mai îndepărtate cătune, vor trebui să plătească o factură de salubritate şi să-şi trimită gunoaiele la reciclat. Este regula cea mai importantă a sistemului de management integrat al deşeurilor implementat de Consiliul Judeţean Bihor printr-un proiect în valoare de 50 de milioane de euro, din care mare parte fonduri europene. „Nimeni nu a fost niciodată pregătit să plătească pentru ceva ce până atunci nu a mai plătit, dar niciun bihorean nu va avea de ales”, explică managerul proiectului, Horia Carţiş.