Luni, 3 iunie, a apărut un nou număr din BIHOREANUL tipărit, cu un conţinut variat şi bogat în informaţii exclusive. Dintre subiectele noii ediţii:
Maternitatea groazei
Toată lumea a auzit de nume sonore precum cel al doctoriței Negrini. Ce se află, însă, dincolo de celebritate? BIHOREANUL deschide o serie de investigații ce abordează un subiect prea puțin cunoscut și discutat în spațiul public: modul în care unii medici din Maternitatea din Oradea mutilează femei prin intervenții chirurgicale nejustificate, inventând diagnostice și punându-le în pericol viața și fertilitatea, dar și lipsa de empatie în care înțeleg să își facă meseria.
Mai multe paciente acuză experiențe traumatizante suferite în urma unor nașteri sau avorturi realizate de dr. Rodica Negrini, o ginecologă veche și cunoscută în oraș, dar care pare să aibă nu doar probleme de praxis, ci și de conduită. De 13 ani, doctorița ocupă șefia secției de Obstetrică - Ginecologie II fără vreun concurs, numai prin delegări temporare și în ciuda faptului că este incompatibilă.
Totul pentru victorie
La finele acestei săptămâni, 498.899 bihoreni cu drept de vot, dintre care 186.513 orădeni, vor avea ocazia să-și desemneze aleșii locali pentru a zecea oară după 1989, fiind chemați totodată să-și aleagă deputații în Parlamentul European, în premieră în aceeași zi.
BIHOREANUL vă arată cu ce mesaje vor politicienii să convingă alegătorii în încercarea de a câștiga cele mai importante funcții din administrația locală, de primar al Oradiei și de președinte al Consiliului Județean Bihor, într-o competiție în care actualii lor deținători sunt favoriți, dar vehement contestați de unii dintre rivali.
Bătălia pentru locale
Lumea politică bihoreană din perioada interbelică a fost una colorată și dinamică, cu multe conflicte și lupte pentru puterea locală și județeană. Locuitorii Oradiei și Bihorului erau chemați la vot adesea pentru a-și alege reprezentanții în consiliile comunale și în cel județean, iar o particularitate era faptul că primarul municipiului nu era desemnat direct prin votul cetățenilor, ci prin cel al consilierilor.
În prag de alegeri locale, BIHOREANUL vă arată care era atmosfera politică și cum se desfășurau procesele electorale în anii 1920-1930.
„Ne descurcăm mai bine decât dacă am fi cartier al Oradiei”
Cristian Laza (44 ani), primarul comunei Sânmartin, și-a câștigat primul mandat, în iunie 2016, la o diferență de numai 26 de voturi. După prestația din primii 4 ani, în 2020 și-a câștigat al doilea mandat adunând peste 66% din voturi, iar acum candidează pentru a treia oară la conducerea comunei din vecinătatea Oradiei, la capătul unui mandat marcat de multe proiecte și lucrări, inclusiv în stațiunile Băile Felix și 1 Mai. „Pentru Sânmartin a fost un câștig că nu s-a unificat cu Oradea”, susține, răspicat, Laza.
OPINII
Mircea Chirilă: Cum ar arăta Oradea fără UE
Aș fi curios să văd un film cu imagini din Oradea înainte de a primi fonduri europene și unul după investițiile făcute din banii UE. Asta, că tot avem niște alegeri europarlamentare de care nu se interesează nimeni. În schimb, cheltuim bani și energie să votăm niște primari care în viitorul mandat, fără fonduri de afară, vor ascuți creioane în lipsă de altă ocupație. Oare cum am fi circulat fără noile poduri peste Criș și Peța? În lipsa centurii cu patru benzi, pe unde s-ar fi strecurat camioanele ce ies din țară?
Adrian Criș: Duelgii fără cauză
Și PSD, și PNL, și UDMR au ținut cu dinții de sistemul de alegere a primarilor cu un singur tur, iar asta contrar repetatelor propuneri ale partidelor mici, cum sunt USR și AUR. Urmarea e că, în toate marile orașe ale țării și în toate județele, politicienii aflați în funcțiile de primar și de președinte de Consiliu Județean, indiferent de apartenența la una dintre cele trei mari formațiuni, nu au niciun motiv să accepte provocări din partea outsiderilor.
Mircea Ursuța: Noua „evaziune fiscală” în România. Prevederi vădit neconstituționale
Nu poate exista nicio justificare constituțională pentru sumele ce depășesc prejudiciul cu penalitățile aferente acestuia, mai ales pentru dublul sumei care este perceput dacă procesul se află în apel. Este greu de stabilit natura juridică a sumei percepute ca „șpagă” legală. Aceasta nu are nici caracter reparator, pentru că se adaugă prejudiciului produs cu dobânzile și penalitățile aferente, și nu are nici caracter sancționator, pentru că nu respectă rigorile de stabilire a unei amenzi penale.
PREMIILE LUI BIHOREL
Retrogradare la parcare: Trei slujbași ai Direcției Tehnice din Primăria Oradea, trimiși la „munca de jos”; Invazie la frontieră: Și-au pus pe parbrize harta Ungariei mari, creată din baloane colorate; LOT de coincidențe: Zborul inaugural Oradea-Varșovia, pilotat de un fost coleg al directorului Horga; Judecătorii și procurorii care s-au înghesuit în birourile electorale nu vor primi banii la care sperau; Tribunalul a sancționat unul din abuzurile fostului primar Ioan Man din Finiș; Premiul „Fantoma din Paleu: Încă un candidat cu probleme penale pe lisele liberalilor bihoreni.