După ce ultimul an l-a petrecut în Berlin, unde a urmat un masterat în administraţie publică, city-managerul Oradiei, Mihai Jurca, a revenit în Primărie şi are sarcina de a urmări şantierele deschise pe bani europeni.
Miza? La 31 decembrie, Oradea să deconteze cât mai mulţi bani din fonduri nerambursabile, pentru că lucrările care nu vor fi finalizate la termen vor fi plătite din bugetul oraşului. Iar în cazul unor şantiere, probabil aşa va fi...
Nufărul geotermal, rău în urmă
- Ce atribuţii are un administrator public şi ce faceţi dvs. pentru oraş?
- Un city-manager are responsabilităţile pe care primarul i le delegă. În 2020, când am preluat poziţia, mi-au fost delegate Direcţia de Patrimoniu Imobiliar, Agenţia de Dezvoltare Locală, OTL, CSM, Departamentul Relaţii cu Publicul, APTOR, inclusiv atragerea de investitori, Nokian fiind cel mai important proiect de care m-am ocupat. În perioada în care am fost plecat din ţară, ele s-au redistribuit altor colegi, iar începând cu 13 septembrie, am primit ca responsabilitate Direcţia de Management Proiecte cu Finanţare Internaţională, care are în subordine şi departamentul IT, ADLO, APTOR şi OTL. În esenţă, voi face cam ce am făcut şi până acum, astfel încât să avansăm, să atragem fonduri europene şi investitori. Însă prioritatea zero, stabilită de domnul primar, este să închidem lucrările cele mai mari din fonduri europene până în 31 decembrie. Nu vrem să pierdem nici măcar un cent din banii pe care i-am contractat sau care pot fi atraşi.
- Se vor închide şantierele la timp?
- Facem tot posibilul să avem finalizate lucrările finanţate din fonduri europene în proporţie de 95-98% şi eventualele ajustări care se vor face după să nu afecteze atragerea de fonduri. De exemplu, în pasajele din Centrul Civic nu e o problemă dacă finisajele se vor face după, important este să putem deconta cheltuielile mari pe fonduri.
- Care şantiere au probleme de încadrare în termen?
- Nufărul geotermal este şantierul cel mai întârziat, undeva la 40%. Există o problemă cu compania SAEM Energomontaj (n.r. câştigătoare a licitaţiei în asociere cu Elsaco Electronic), care a început în zona din spatele Colegiului Ghibu şi a avansat foarte greu. Sunt săpături şi conducte peste tot, i-am amendat şi vor continua să fie sancţionaţi, până nu închid lucrările. E un deranj teribil, probabil la final vom da firmei un certificat negativ.
Un alt şantier problematic este Piaţa Cetate, pentru care avem un proces cu Direcţia pentru Cultură pe tema clasării. Este o situaţie neplăcută, oamenii nu ştiu de ce şantierul este întârziat, doar văd că nu se termină. Şi nu cred că putem discuta despre o primărie care nu are grija patrimoniului.
Funcţionarul digital "creşte"
- Timp de aproape un an, aţi fost plecat la studii în Berlin. V-a ajutat acest stagiu? În tot acest timp, aţi fost şi remunerat ca city-manager?
- Absolut. Am făcut un master executiv, pentru persoane care sunt deja în câmpul muncii, majoritatea colegilor mei lucrând în guverne, în ministere federale sau în instituţii internaţionale. Nu am fost remunerat, am fost suspendat din funcţie, nici măcar contribuţiile sociale nu mi s-au plătit. Trebuie să mulţumesc fundaţiilor Konrad Adenauer (n.r. a Uniunii Creştin-Dreapta din Germania) şi Clubul Dreptei (n.r. a PNL Bihor) pentru bursele oferite.
- În afară de aplicaţia de funcţionar digital, Oradea nu pare prea "smart". Ce planuri aveţi pentru digitalizarea serviciilor publice?
- În aplicaţie, am ajuns la 60 de servicii digitalizate şi există premisele să avem 80. Teza mea de masterat a fost în domeniul digitalizării şi mi-am făcut o idee clară despre ce există în Europa şi situaţia naţională. Există o rezistenţă la schimbare, iar digitalizarea nu este despre echipamente, ci despre reformă şi remodelarea unor procese. Un cloud guvernamental este cel mai important lucru, iar digitalizarea nu se poate întâmpla fără centre de date şi fără interconectarea bazelor de date. Revenind la Oradea, lucrăm la noul site al Primăriei, cel pe care îl avem este mult depăşit. Noul site este gândit din perspectiva utilizatorului, va avea un motor de căutare foarte avansat, unde încercăm să folosim şi inteligenţa artificială.
Dronele sunt viitorul
- La începutul anului aţi prezentat o dronă pentru servicii de curierat la Spitalul Judeţean, dar specialiştii au spus că este o "chinezărie" ineficientă. Aţi abandonat ideea?
- Eu nu am abandonat-o. Ne place sau nu, dronele vor face parte din cotidian peste 2-3 ani, există deja şi legislaţie europeană. Iar 80% din lucrurile pe care le avem sunt produse în China, deci "chinezării". Proiectul a avut un singur scop: să înţelegem ce ar însemna operarea, din perspectiva aprobărilor şi tehnicii. Transportul materialelor cu drona este viitorul şi e bine să fim prevăzători. Am fost singurii din ţară care au autorizat la Autoritatea Aeronautică un astfel de proiect.
- Oradea are tot mai mulţi turişti, dar aceştia nu pot ajunge aici cu avionul. Cine e de vină pentru eşecul de a atrage zboruri externe?
- Este o criză astăzi în piaţă, un lucru pe care noi nu-l putem controla: Wizz Air nu are avioane, Ryan Air nu are personal suficient, Lufthansa la fel... Lucrăm intens să avem zboruri internaţionale. Negocierile sunt grele şi trebuie să fim realişti, există un deranj pe aeroport, şantiere de 100 de milioane de euro.
OTL, prima opţiune
- Cât de mulţumit sunteţi de OTL? Orădenii se plâng des: vara e prea cald în tramvaie, iarna prea frig, graficele de călătorie nu se prea respectă...
- Ca orice serviciu, suportă îmbunătăţiri. Lucrurile sesizate de orădeni le-am semnalat şi eu conducerii, pentru că am o referinţă bună - în Berlin am călătorit cu cel mai eficient transport public din Europa - iar de când m-am întors circul mult cu OTL. Şi eu am transmis conducerii OTL mai multe lucruri pe care le-am observat şi aştept soluţii din partea specialiştilor de acolo. Oamenii trebuie să gândească transportul în comun ca primă opţiune când merg la un eveniment în oraş sau la muncă.
- Aţi reuşit să "cuminţiţi" utilizatorii de trotinete electrice?
- Cuminţirea lor nu este atributul Primăriei, e o chestiune de educaţie. În Berlin am observat că există un nivel mai bun de înţelegere a fenomenului, e adevărat că şi infrastructură mai bună. În afară de sancţiunile Poliţiei şi de a culege trotinetele din locurile în care oamenii le aruncă, nu sunt prea multe de făcut. Avem o comunicare constantă cu reprezentanţii Bolt şi am văzut că reacţionează destul de repede.
- La ce să se aştepte orădenii, din punct de vedere al evenimentelor publice organizate de APTOR, în perioada următoare?
- FestiFall va avea probabil cel mai bogat program de până acum, cu surprize interesante. Acest festival devine un motiv să vii toamna la Oradea, aşa cum Festivalul de Teatru de la Sibiu este un reper de vară. Anul viitor, când vom mai fi terminat din şantiere, vom discuta şi de evenimente internaţionale.