După ce în decembrie 2012 izvoarele subterane ce alimentau lacul cu nuferi din Băile 1 Mai au secat, încât acesta devenise o simplă băltoacă, autorităţile par să fi găsit vinovaţii. Dar nu printre proprietarii de vile şi pensiuni, despre care custozii de la Muzeul Ţării Crişurilor au semnalat de mai bine de un an că storc zăcământul de apă termală pentru a-şi umple piscinele, ci tocmai în ograda instituţiei ce administrează rezervaţia.
Acuzat că nu a îngrijit-o cum se cuvenea, Muzeul a fost amendat usturător de Garda de Mediu, cu 50.000 de lei. BIHOREANUL a aflat că acesta ar fi, însă, doar primul pas spre sancţiunea extremă, pierderea custodiei, căci Prefectura negociază cu Ministerul Mediului ca aceasta să fie încredinţată Universităţii.
Pe moarte
Izvoarele subterane care alimentează lacul Ochiul Mare al Rezervaţiei Naturale Pârâul Peţea din Băile 1 Mai, unde trăiau trei specii unice în Europa - nufărul termal, melcul relict şi Roşioara lui Racoviţă - au dat primele semne că seacă în 14 decembrie 2011. Tot atunci custozii au acuzat, încă o dată, cauza fenomenului: furtul de apă termală. "În Felix şi 1 Mai sunt peste 100 de foraje ilegale ce influenţează funcţionarea izvoarelor şi a ecosistemului termal", spuneau naturaliştii Muzeului Ţării Crişurilor, pronosticând că scăderea nivelului apei şi a temperaturii din lac vor duce la moartea rezervaţiei.
Primul care s-a implicat într-o acţiune concretă menită să-i prindă pe hoţii de apă a fost prefectul Claudiu Pop. În vara anului trecut, acesta a trimis specialişti ai Prefecturii, Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gărzii de Mediu, Muzeului, Poliţiei şi Primăriei Sânmartin, pentru a controla toate vilele şi pensiunile din Băi. Dar, fie pentru că acţiunea s-a derulat heirupistic, fie pentru că majoritatea consumatorilor s-au acoperit cu acte, din cele 161 de locaţii verificate au fost găsite foraje neautorizate doar în 8. Automat, autorităţile au şi renunţat la ipoteza că extincţia rezervaţiei e cauzată de furtul de apă.
Iarna aceasta a adus, însă, dezastrul. Pe 7 decembrie 2012, lacul a secat aproape total, ajungând o simplă baltă cu apă rece care, o zi mai târziu, a şi îngheţat. Pentru prima oară în lunga sa istorie de peste 100.000 de ani, de-a lungul cărora temperatura a fost de minim 18 grade Celsius. Specialiştii Muzeului au avertizat din nou că îngheţul putea distruge definitiv atât seminţele nuferilor, cât şi melcul şi roşioara.
Atacul prefectului
Realizând că Bihorul e pe cale să piardă o bogăţie devenită simbol naţional, prefectul a cerut înainte de Crăciun, atât custodelui, cât şi celorlalte instituţii, "găsirea unor soluţii urgente pentru salvarea a ceea ce se mai poate salva". Numai că încă de la primele întâlniri avute cu specialiştii şi-a exprimat clar poziţia personală. "Custozii sunt vinovaţi!", spunea el, ameninţând că va cere Gărzii de Mediu sancţionarea Muzeului, pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate prin convenţia de custodie.
La întâlnirile care au urmat, prefectul a fost tot mai tranşant. "Muzeul nu a gestionat cum trebuie rezervaţia şi nu a aplicat măsuri rapide care să prevină dimensiunea dezastrului ecologic", a spus Pop la o reuniune din 16 ianuarie a.c., acuzând custozii, de asemenea, că "în loc să propună soluţii concrete, de criză, pentru o situaţie de criză, s-au limitat doar să arate cu degetul spre furtul de apă din Băi, dar fără să spună cine anume sunt hoţii". Asta deşi, evident, nu Muzeul are asemenea atribuţiuni poliţieneşti!
Amendaţi şi înlăturaţi?
Că ameninţările prefectului nu au fost doar vorbe-n vând s-a văzut apoi în 18 ianuarie, când Garda de Mediu a amendat aspru Muzeul, cu 50.000 lei, după un control făcut în 19 decembrie 2012. Motivul? "Custodele nu ne-a trimis niciun raport privind starea habitatului termal şi fluctuaţiile de nivel şi de temperatură ale apei, deşi această măsură a fost dispusă de Gardă încă din mai 2012", a explicat pentru BIHOREANUL comisarul de mediu Sever Şerbănescu (foto).
În plus, Garda a confirmat şi alte nereguli puse în seama custozilor. "Nu au cerut informaţii complete despre deţinătorii de terenuri şi activităţile economice de pe raza comunei Sânmartin care se desfăşoară în aria naturală protejată" şi nu şi-au asumat "un termen de finalizare a planului de management al rezervaţiei". Asta, e drept, în condiţiile în care Muzeul deţine custodia nu de azi-de ieri, ci din iulie 2010! Deşi poate părea o răzbunare a prefectului, sancţiunea dată de Gardă e bazată, totuşi, pe o realitate pe care Muzeul nu o poate nega. Doar că asta nu ajută la resuscitarea izvoarelor...
BIHOREANUL a aflat că, folosind ca argument chiar amenda Gărzii, prefectul negociază la Ministerul Mediului anularea convenţiei de custodie încheiate cu Muzeul, în baza unei prevederi conform căreia acest lucru este posibil dacă acesta nu-şi onorează obligaţiile. Cui ar vrea Pop să-i dea administrarea rezervaţiei? Universităţii orădene, cu care recunoaşte că a iniţiat discuţii "de tatonare" tot în ianuarie, dar numai cu jumătate de gură, susţinând că "nu ar fi oportun să oficializăm în acest moment o astfel de informaţie, pentru că discuţiile sunt în fază incipientă".
Custodie la licitaţie
Rectorul Universităţii, Constantin Bungău (foto), admite că i s-a oferit custodia lacului cu nuferi şi că negocierile sunt chiar avansate. "După discuţiile cu domnul prefect, în 7 februarie am avut o întâlnire cu reprezentanţi ai Ministerului Mediului, special veniţi la Oradea pentru problema nuferilor. Am înţeles că Ministerul ar agrea atribuirea custodiei Universităţii pe considerentul că putem aduce un plus profesional şi tehnic pentru resuscitarea rezervaţiei. Noi suntem, desigur, de acord", spune Bungău, precizând că Universitatea are specialişti în biologie şi geologie capabili să găsească soluţii.
În realitate, totuşi, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Pentru că, după cum prevede Ordonanţa de Urgenţă 57/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, atribuirea custodiei se face doar în urma unor licitaţii publice la care pot participa persoane fizice sau juridice, organizaţii de mediu ori instituţii publice. Altfel spus, chiar şi o fundaţie oarecare ar putea încurca planurile autorităţilor.
La proces
Vizibil supărat de acuzaţiile aduse de prefect, directorul Muzeului, Aurel Chiriac (foto), a dat publicităţii săptămâna trecută o scrisoare de protest, argumentând că specialiştii instituţiei pe care o conduce şi-au făcut datoria ca la carte, informând în permanenţă autorităţile administraţiei locale despre exploatarea haotică a apei termale în cele două staţiuni, "mult peste puterea de refacere naturală a zăcământului", dar şi despre riscul iminent ca dispariţia lacului cu nuferi să fie urmată de cea a Băilor Felix şi 1 Mai.
Chiriac susţine că are informaţii şi cu privire la "jocurile de culise" care se fac pentru a i se retrage Muzeului administrarea rezervaţiei. "Vorbele se aud şi din spatele uşilor închise", spune directorul, atât de afectat încât ar putea să renunţe chiar de bunăvoie la custodie. Nu înainte, însă, de a încerca să repare imaginea instituţiei, căci Muzeul a dat în judecată Garda de Mediu, pentru a demonstra că amenda primită e nejustificată. Dată ca "pedeapsă", doar pentru că specialiştii săi au avut curajul să demaşte adevărata problemă care afectează rezervaţia: furtul de apă termală, săvârşit zi de zi, de ani întregi, sub ochii îngăduitori ai celorlalte instituţii.
COMISIE SPECIALĂ
Descindere la nivel înalt
Informat despre dezastrul din Băile 1 Mai, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a dispus luna trecută înfiinţarea unei comisii speciale conduse de şeful Direcţiei Biodiversitate a Ministerului, Florian Radu. Pe 7 februarie, aceasta a descins în Bihor, unde a avut întâlniri cu custodele şi cu autorităţile judeţene. O a doua întâlnire s-a consumat pe 18 februarie la Minister, la ea participând şi profesorul universitar Iancu Orăşeanu, din partea Academiei Române, tutorele ştiinţific al tuturor ariilor protejate din România.
Vineri, 22 februarie, comisia ministerială a transmis Prefecturii concluziile despre posibilele cauze ale secării izvoarelor geotermale: "exploatarea într-un ritm mai alert decât cel de refacere al zăcământului", nivelul redus al precipitaţiilor din ultimii ani, plus "defrişările din zona Munţilor Apuseni, care par a influenţa negativ realimentarea acviferului termal". Controlul nu specifică nimic despre vreo culpă a custodelui, ba chiar confirmă constatările făcute de specialiştii Muzeului.
Pentru confirmarea supoziţiilor enunţate, Ministerul a cerut autorităţilor locale instalarea de piezometre în jurul lacului şi de senzori în puţurile de forare din zonă, monitorizare permanentă şi realizarea unei hărţi fidele privind exploatarea resursei de apă geotermală în staţiuni.