Oferind o mare diversitate de teme culturale, așa cum ne-a obișnuit de-a lungul istoriei sale de 160 de ani, publicația fanion a Oradiei aduce în prim-planul numărului ei secund din acest an un interviu concis și lămuritor realizat cu scriitorul Marin Mălaicu-Hondrari de către Irina-Roxana Georgescu. Printre altele, din dialog aflăm de la autorul romanului Clandestin (apărut anul trecut la Editura Trei) că scrie „pentru cititorii care au o înțelegere peste fire a oamenilor, o înțelegere – spune el – clandestină”. Totodată, din răspunsuri reiese și importanța alegerii unui personaj feminin ca Iustina în logica firului epic. „Sper (...) să fie privită cu înțelegere și admirație de către cititoare, mai ales. Iustina se retrage în primul rând pentru a alunga umbrele care planează asupra destinului familiei ei și are curajul de a-și confrunta istoria personală cu marea istorie”, punctează Mălaicu-Hondrari.
Preocupările cu bătaie lungă ale colaboratorilor permanenți se reflectă fidel în rubricile revistei: La Cronica ideilor, Iulian Bocai comentează volumul Regina și filozoful al lui Svante Nordin, apărut la editura orădeană Ratio et Revelatio în traducerea Ralucăi Boboc. O altă carte „de esență tare” e luată în colimator de Alexandru Seres la rubrica Reconstituiri – e vorba de lucrarea Filosofia lui Blaga a Martei Petreu. Lili Crăciun publică o triplă cronică la cărțile de proză Vegetariana, Disecție și Cartea albă ale premiantei „Nobel” Han Kang, traduse în română de Iolanda Prodan, Al. Cistelecan pune sub lupă volumul Și Dante poate fi cenzurat? de Adrian Popescu, Alex Moldovan vorbește despre literatura pentru copii în era digitală, iar Magda Danciu aduce noi considerații asupra atelierelor de scriere creativă, care în ultimii ani au cunoscut o perioadă de înflorire pe tărâm autohton. Nu în ultimul rând, semnalele critice al lui Vasile Baghiu la noul volum de poeme al lui Tudor Crețu, ma-ma, și al Andreei Pop la cea mai recentă plachetă de versuri a Ioanei Iuna Șerban, Fată întâlnește instituție, aduc noi lămuriri asupra ipostazelor poeziei românești contemporane.
Mihai Ivașcu, Andrei Novac, Radu Andriescu (invitat recent în urbea de pe Crișul Repede la clubul de lectură Pragul Vaida), Kovács Edward și Ozsváth Zsuzsa (ultimii doi traduși de Mihók Tamás) semnează grupaje poetice inedite în acest număr, proza fiind reprezentată de notele autoficționale ale Liei Faur.
Pe plan extra-literar, rubrica Discografic propune un dialog extrem de incitant și onest al titularului Andrei Zbîrnea cu formația de muzică rock Byron, muzicologul Adrian Gagiu de această dată scrie un articol in memoriam David Parsons, iar Irina-Roxana Georgescu comentează filmul Parthenope al lui Paolo Sorrentino (2024). Ilustrația copertei și fotografiile reproduse în interior îi aparțin lui Dan Moruzan, artistul lunii prezentat în revistă de fotograful-curator Florin Șipoș.