Reabilitarea centrului Oradiei, tern şi gri, a început după 50 de ani de dictatură în care designerii şi arhitecţii fuseseră anulaţi constant de edilii comunişti. Văd azi, ca atunci, edili care, cu neţărmurită iubire de oraş, fac şi desfac, fără a consulta specialiştii în design ambiental şi arhitecţii specializaţi pe ambient stradal pe care comunitatea îi are şi care sunt dispuşi să elaboreze proiecte pentru oraşul lor.
A fost o luptă dură, de gherilă urbană pentru noi, designeri şi arhitecţi, să facem centrul Oradiei să semene cu un oraş european. Am învăţat în şcoli, am investit în călătorii în străinătate să putem vedea oraşe cu Art Nouveau şi Seccesion, a fost nevoie să învăţăm estetică, să implementăm tehnologii noi şi scumpe. Fiecare metru pătrat de faţadă, fiecare element de signaletică adus la zi, au reprezentat o luptă, dusă pe banii comercianţilor şi pe mii de zile şi nopţi consumate la planşetă, la computer sau în atelier... Luaţi fotografii ale oraşului din 1990 şi veţi vedea diferenţa!
Prin urmare, mi se pare inadmisibil ca modificarea pieţei centrale, cu impact pe termen lung asupra imaginii proiectate în exterior, asupra psihicului şi confortului locuitorilor săi, să nu beneficieze de aportul designerilor şi arhitecţilor care au lucrat din '90 la refacerea reală a Oradiei lor. "Proiectul revizuit" face ca toată această muncă a noastră să se fi consumat degeaba.
Există lucrări de mai bună calitate la studenţii de an 1 la design sau arhitectură. Vorbim de un mega-tort în gama roşu/verde care, la o singură privire, îţi produce rău fizic! Funcţional, cromatic şi compoziţional, este o capodoperă kitsch. Dar una în care va trebui să locuim în următorul secol!
Totul pare o fuşăreală ieftină, făcută în mare pripă: culoare, tonuri, contrast de volume şi texturi, stiluri arhitecturale, modul stilistic şi folosirea acestuia într-o compoziţie ambientală. Corpurile de iluminat stradal se vor în ArtNouveau, dar sunt total pe lângă; estetic şi tehnologic, nici un arts&craftsman de la începutul secolului XX n-ar proiecta aşa ceva. Funcţional - cu noi fluxuri de trafic gândite total aiurea, cu perspective cu punct de fugă înspre nimic - pare o piaţă funebră dintr-un oraş sovietic uitat.
Apoi, nu conţine niciun landmark notabil, ca turiştii să poată spune: am fost în Oradea şi am văzut "chestia aia". Cum e piramida lui Ieoh Ming Pei la Luvru, Fântâna Stravinsky lângă Centrul Pompidou, Mica Sirenă în Copenhaga etc. Avem un simbol heraldic puternic, o stemă cu un Leu şi un Înger, dar nu îl folosim în nimic important în oraş. O nebunie temporară, deci, acest proiect. Nu ne reprezintă, ne va transforma oraşul într-o imitaţie chinezească a Seccesion-ului şi Art Nouveau-ului. Vă rog, trebuie oprit!
Horia Popa
designer