Tabăra liberalilor care contestă actuala conducere a PNL a obținut o nouă victorie în instanță, într-un al doilea dosar deschis împotriva conducerii partidului.
Potrivit motivării unei decizii pronunțate pe 1 iulie de Tribunalul București, Ilie Bolojan și echipa sa ar fi ajuns la șefia formațiunii, în urma Congresului Extraordinar din 21 iunie, printr-o procedură bazată pe modificări statutare care nu erau încă aprobate și, implicit, nu erau în vigoare.
Potrivit G4Media.ro, Tribunalul București a suspendat efectele unei hotărâri adoptate pe 19 iunie de Consiliul Național Extraordinar al PNL, prin care era permisă înlocuirea vechii modalități de alegere a conducerii partidului, adică prin vot pentru fiecare funcție în parte, cu alegerea unei echipe în jurul unui lider, pe bază de moțiune.
Decizia instanței este una parțială, întrucât restul solicitărilor formulate de contestatari au fost respinse. Hotărârea a fost pronunțată în procedură de urgență, prin ordonanță președințială, și poate fi atacată cu apel.
Sentința a fost dată într-un dosar deschis de mai mulți membri PNL care au cerut suspendarea efectelor a două hotărâri adoptate de Consiliul Național Extraordinar al PNL pe 19 iunie, când s-a decis convocarea unui Congres Național Extraordinar pentru data de 21 iunie, pentru resetarea conducerii partidului și reconfirmarea liniei anti-PSD.
Printre reclamanți se numără Monica Anisie, Andrei Baciu, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Ion Iordache, Ciprian Pandea, Nicoleta Pauliuc, Răzvan Prișcă, George Scarlat, Ionuț Stroe, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma. Reamintim că scandalul din PNL a izbucnit după ce președintele Nicușor Dan l-a propus ca premier pe liberalul Adrian Veștea, dar fără ca PNL să fie informat despre acest lucru.
Ce au reclamat „puciștii”
Contestatarii au susținut că, prin hotărârile adoptate pe 19 iunie, conducerea PNL a pregătit organizarea Congresului din 21 iunie și a deschis procedura de depunere a candidaturilor și moțiunilor în baza unui nou Statut, dar care nu fusese încă aprobat.
„Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură, în special termenul pentru depunerea moțiunilor, prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii”, au arătat reclamanții, potrivit G4Media.ro.
Pe scurt, aceștia au reclamat că PNL decisese anterior ca membrii conducerii să fie aleși individual, prin vot pentru fiecare funcție, dar în iunie 2026 conducerea partidului a revenit la sistemul candidaturii pe bază de moțiune, în care președintele candidează împreună cu o echipă. Contestatarii au mai susținut că procedura nu a urmărit un scop abstract, ci a fost îndreptată împotriva lor, pentru înlăturarea din partid.
La congresul invocat, Ilie Bolojan a fost ales în funcția de președinte al PNL, din postura de unic candidat. El a candidat cu moțiunea „Modernizare cu Rădăcini” și a fost votat împreună cu echipa propusă, din care fac parte Dan Motreanu, ca prim-vicepreședinte, Robert Sighiartău, ca secretar general, și Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman, ca vicepreședinți.
Ce a stabilit instanța
Judecătoarea Evelina Oana Vîlcu a reținut că Hotărârea nr. 1 din 19 iunie, care stabilea elementele organizatorice ale Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv posibilitatea depunerii de moțiuni, pare să fi fost adoptată prin raportare la noile modificări statutare, deși acestea nu fuseseră încă aprobate.
„Hotărârea nr. 1/19.06.2026 a Consiliului Național Extraordinar (...) apare ca fiind emisă chiar anterior momentului aprobării proiectului Statutului de către Consiliul Național Extraordinar și înaintării acestuia către Congresul Extraordinar, spre ratificare”, se arată în motivarea citată de G4Media.ro.
Instanța a mai arătat că, în urma verificărilor sumare specifice ordonanței președințiale, a rezultat că, aparent, proiectul de Statut modificat ar fi fost pus în aplicare prin Hotărârea nr. 1, înainte ca el să fie adoptat prin Hotărârea nr. 2.
În ceea ce privește a doua hotărâre a Consiliului Național Extraordinar, prin care fusese aprobat proiectul de modificare a Statutului, Tribunalul București a respins cererea de suspendare.
Un al treilea dosar, pe rol
Decizia Tribunalului București poate fi atacată cu apel atât de PNL, cât și de contestatari. Aceasta este a doua victorie obținută în instanță de tabăra contestatară. Prima a venit pe 18 iunie, la Tribunalul Ilfov, care a stabilit că un partid nu le poate impune parlamentarilor săi cum să voteze, întrucât aceștia reprezintă poporul, nu formațiunea politică din care fac parte.
Între cele două tabere se mai judecă un al treilea dosar, în care „puciștii” au contestat legalitatea deciziilor adoptate de Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie, adică forul în care Ilie Bolojan și echipa sa au fost aleși la conducerea partidului.
Următorul termen în acel dosar este programat pentru 8 iulie.