Prin educaţie pentru sănătate, programe de prevenţie şi de depistare precoce a anumitor complicaţii asociate obezităţii, şi prin politici publice locale adaptate se poate contribui substanţial la ameliorarea stării de sănătate a bihorenilor, spune dr. Ioana Mihăilă, medic primar endocrinolog la Clinica Medena.

- O problemă care a afectat mare parte din populaţie în timpul pandemiei a fost luarea în greutate. Aţi avut la Clinica Medena solicitări de "ajutor" în acest sens?

Ioana Mihăilă: În timpul perioadei cu cele mai mari restricţii, oamenii au reacţionat diferit. Din pricina reducerii gradului de activitate fizică şi a disponibilităţii alimentelor, majoritatea oamenilor s-au confruntat cu acumularea câtorva kilograme. Doar o mică parte dintre ei a profitat de timpul liber şi şi-a raţionalizat alimentaţia, gătind mai mult şi având mai mare grijă la dietă, acţiuni care au dus la pierderea în greutate. La clinică, solicitările pacienţilor în perioada de carantină au avut legătură mai ales cu indisponibilitatea preparatului Euthyrox (medicament utilizat în tratamentul hipotiroidismului), iar în această privinţă a fost o reală provocare să le putem oferi ajutor. În ultima lună, însă, când s-au implementat măsurile de relaxare am avut solicitări de consultaţii din cauza creşterii în greutate. 

- Ce fel de categorii au fost mai puternic afectate? De ce?

Ioana Mihăilă: Fără să am la îndemână date statistice, pentru că încă nu s-au publicat studii de specialitate pe această temă, cred că cei mai afectaţi au fost adulţii tineri, activi, al căror stil de viaţă a suferit o modificare radicală, trecând de la muncă de 8-10 ore/zi la stat în casă 24 de ore. O altă categorie profund afectată au fost copiii. În contextul în care activitatea educaţională s-a desfăşurat online, iar întâlnirile cu prietenii pentru joacă au fost restricţionate, numărul de ore petrecute în activităţi sedentare a fost mult mai mare. Când spun activităţi sedentare mă refer mai ales la timpul petrecut în faţa ecranelor de orice fel: telefon, tabletă, laptop, televizor.

- Cât de mult afectează luarea în greutate – îngrăşarea, mai simplu spus, şi apoi obezitatea? La ce probleme adiacente duce?

Ioana Mihăilă: Cred că ştim cu toţii că obezitatea, împreună cu sedentarismul (lipsa activităţii fizice) reprezintă factori de risc pentru numeroase boli: începând cu diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, anumite tipuri de cancere (de exemplu la femei – cancer de sân şi cancer de endometru), dar şi afecţiuni osteoarticulare – gonartroza, coxartroza, etc. Practic, sunt destul de puţine afecţiuni dintre cele cu care suntem "obişnuiţi" la vârsta adultă, care să nu aibă printre factorii de risc obezitatea. Dar există un aspect deosebit de grav asupra căruia vreau să atrag atenţia. Şi anume faptul că, la copii, efectele obezităţii sunt mult mai importante şi mult mai greu reversibile pe termen lung. În general, şansele ca un copil care intră în adolescenţă cu suprapondere şi obezitate să devină un adult cu probleme de greutate corporală sunt de peste 60%.

-  Ştim să ne alimentăm corect? Cum se creează obiceiurile sănătoase? Avem neapărată nevoie de nutriţionişti?

Ioana Mihăilă: Majoritatea dintre noi ştim să facem diferenţa între alimentele sănătoase şi cele nesănătoase. Problema majoră este că, din diferite motive, nu reuşim să implementăm ceea ce ne propunem. Fie din lipsă de timp, fie din cauza stresului cotidian, facem de multe ori alegeri nesănătoase. Este mai mult o problemă de comportament, decât de lipsă de cunoştinţe. Şi ca să răspund la întrebarea cu nevoia de nutriţionist: uneori avem nevoie de nutriţionist, mai ales atunci când vedem că singuri nu reuşim să ne descurcăm. Doar că avem nevoie de un nutriţionist bun, care să ne înţeleagă constrângerile cu care avem de luptat zi de zi şi care să îşi adapteze recomandările la programul nostru, la preferinţele noastre alimentare şi de ce nu, la bugetul nostru. Vizitele frecvente la nutriţionist pot de asemenea să ne menţină motivaţi, ceea ce este deosebit de important într-un program alimentar care se doreşte de lungă durată.

- Credeţi că este necesară introducerea în şcoli a educaţiei pentru sănătate şi un capitol aparte despre nutriţie şi sport?

Ioana Mihăilă: Sunt studii numeroase care confirmă că obiceiurile sănătoase sau nesănătoase se formează în perioada copilăriei. De aceea, orice activitate care poate să amelioreze starea de sănătate a viitorului adult este de dorit şi absolut necesară. Fie că vorbim de programe de educaţie în şcoală, de introducerea meselor calde în şcoli, de ore de gătit, de ore de sport – mult mai multe, incluse în programa şcolară. 

- Cum credeţi că ar trebui să contribuie Statul la reducerea numărului de persoane obeze?

Ioana Mihăilă: Statul, atât prin autorităţile centrale cât şi prin cele locale, are la dispoziţie numeroase pârghii prin care poate să contribuie la ameliorarea stării de sănătate. La nivel de politici publice naţionale sunt importante programele de prevenţie şi de depistare precoce a anumitor complicaţii associate obezităţii – precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială. Statul poate de asemenea să taxeze mai mult alimentele care nu aduc nici un beneficiu nutritional (precum sucurile dulci) şi să intervină activ la nivelul regulilor de etichetare. Dar cred că cele mai importante sunt politicile locale,. Trebuie să înţelegem că este deosebit de importantă crearea unui mediu "nonobesogenic", care să cuprindă: pieţe agroalimentare în proximitate, pentru a putea cumpăra alimente sănătoase de la producători locali, piste de biciclete, alei pietonale – pentru ca adulţii şi copiii să poată să utilizeze mijloace de transport care implică activitate fizică – zilnic, mese calde în şcoli, parcuri şi terenuri de sport în cartiere – pentru a oferi un mediu bun pentru activităţile sportive, săli de sport şi centre comunitare în cartiere, pentru a susţine activităţi nesedentare pentru fiecare nivel de vârstă: de la copii la seniori. 

Dr. Mihăilă Ioana, Medic primar Endocrinologie
Absolventă a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca (2005), dr. Mihăilă a parcurs anii de rezidenţiat în specialitatea Endocrinologie la Clinica de Endocrinologie  din Cluj-Napoca (sub ]ndrumarea prof. Dr. Ghervan Cristina)
Principalele preocupări: patologia nodulară tiroidiană  (puncţie cu ac fin a nodulilor tiroidieni), osteoporoza.

(Advertorial)