Cu o săptămână înaintea Patimilor Sale, Iisus Hristos a intrat in Ierusalim, pe un asin, înconjurat de cei 12 Apostoli ai săi. Mulţimea l-a întâmpinat cu ramuri de curmal, recunoscându-l ca fiind adevăratul Mântuitor. În Duminica Floriilor, în diferite zone ale ţării încă se respectă încă diferite tradiţii.
Oamenii merg la biserică având ramuri de salcie, care sunt sfinţite şi puse la icoane. Se zice că nu e bine să arunci ramurile vechi, dacă nu ai adus altele noi. Ramurile de salcie se pun la pomii fructiferi să rodească, la stupi, să fie binecuvântate albinele, la şale pentru a scăpa de durerile de spate.
În unele locuri există obiceiul ca părinţii să-şi atingă copiii cu ramurile de salcie aduse de la biserică pentru a creşte sănătoşi şi înţelepţi. Alţii dau de mâncare salcia animalelor, pentru a le feri de boli tot anul.
Se spune că cine mănâncă peşte în Duminica Floriilor se va lecui de orice boală. Tot ce se găteşte din peşte în această zi are puteri tămăduitoare. Totodată, o superstiţie este că cine se va spăla pe cap în Duminica Floriilor va albi peste noapte. În multe zone este împământenită credinţa că aşa cum va fi vremea în Dumica Floriilor, aşa va fi şi în ziua de Paşti.
Când cade grindină se aruncă mâţişorii de la salcia adusă de la biserică pentru a o alunga. Tot în Duminica Floriilor fetele şi femeile dau jos de la mână Mărţişorul şi îl leagă între crengile unui copac înflorit, pentru a primi ocrotire divină, sănătate şi spor în casă.
Tot în Duminica Floriilor, fetele care vor să se mărite scot la soare zestrea pentru a chema ursitul.