Ora 9 dimineaţa. Îşi îmbracă vestele portocalii, îşi trag mănuşile, apoi iau câte un sac de gunoi în mâini şi încep să cureţe străzile. Sunt câteva zeci...
Nu sunt angajaţii firmei de salubritate, deşi la fel ca ei strâng pungi, pet-uri şi alte mizerii, golesc coşurile de gunoi şi mătură străzile şi aleile. De fapt, nu sunt angajaţii nimănui, şi tocmai de aceea au ajuns în această situaţie. Sunt cei care primesc ajutor social şi sunt apţi de muncă. Municipalitatea îi scoate la lucru în oraş, pentru ca aceştia să nu primească banii de ajutor chiar pe gratis.
În curând, li se va alătura încă o categorie de orădeni. Din iunie, vor presta în folosul comunităţii şi cei care "uită" de câte o amendă primită, sperând că nu trebuie s-o mai plătească niciodată...
Doar apţii
Legea 416 din 2001 obligă asistaţii sociali să presteze acţiuni de interes local. Potrivit articolului 6 al legii, "pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări în interes local". Apt de muncă înseamnă că omul nu a atins vârsta pensionării, nu urmează nicio formă de învăţământ la cursuri de zi şi are o stare de sănătate corespunzătoare.
"În prezent, în Oradea avem 59 de asistaţi sociali consideraţi apţi de muncă", precizează Zita Koncsek, directoarea Administraţiei Social-Comunitare Oradea. Toţi fac lunar 72 de ore de muncă, fiind pontaţi zilnic. Dacă nu au îndeplinit norma, li se suspendă plata ajutorului social şi îl reprimesc după ce recuperează restanţele. "Muncesc, nu ne putem plânge de ei, este util să-i avem la lucru, pentru că putem ţine mai uşor oraşul mai curat", spune Dan Vancea, consilier în Direcţia Tehnică a Primăriei.
"Nu-i uşor!"
Asistaţii au un program defalcat pe zile, astfel încât ştiu unde vor fi în oricare zi. Prin Hotărârea Consiliului Local nr. 61 din 2011 s-au stabilit şi care sunt locurile de muncă în acest an: malurile Crişului Repede, intrările-ieşirile din oraş, arterele mari precum Calea Aradului şi Calea Clujului, dealul Ciuperca şi malurile râurilor Adona, Peţa, Crişul Mic şi Pârâul Sălbătic. Potrivit aceleiaşi hotărâri, asistaţii trebuie să lucreze şi la spaţii verzi, să strângă cu mâna sau cu grebla gunoaiele şi să le colecteze în saci.
Tanti Maria Lakatos (foto) este una din persoanele care ies zilnic la muncă. "Nu-i uşor, să ştiţi. Oamenii aruncă multe gunoaie şi au fost situaţii când şi bolnavă am venit la lucru, ca să nu-mi ia banii ăştia, aşa puţini cum îs...", zice femeia trecută de 50 de ani.
Bani sau muncă?
Din vara aceasta, asistaţii sociali se vor întâlni la curăţenie prin oraş cu alţi orădeni puşi de Primărie la muncă: cei care nu-şi plătesc amenzile. Legile 293 şi 294 din 2004 prevăd transformarea în muncă în folosul comunităţii a sancţiunilor băneşti date persoanelor fizice.
Birocraţia e mai greoaie, pentru că Primăria trebuie să trimită instituţiilor care au dat amenzile, Poliţia sau Jandarmeria, sesizarea potrivit căreia cei amendaţi nu şi-au achitat datoria, astfel încât aceste instituţii să înainteze în instanţă cererea de transformare a amenzii în muncă. "Ne aşteptăm ca din iunie să ne trimită instanţele primele persoane care să facă muncă în folosul comunităţii", spune Emil Benţan, directorul adjunct al Direcţiei Tehnice.
După ce judecătorii le dau persoanelor amendate mandat să execute zile-muncă în folosul comunităţii, aceştia trebuie să se prezinte la Primărie în cel mult cinci zile, pentru a fi programaţi la activităţi ţinând cont de orarul lor de lucru, dacă au serviciu. "Vor face cel mult trei ore pe zi", explică Benţan. Dacă vor refuza să pună mâna pe mătură şi lopată, vor fi ori executaţi silit ori amendaţi din nou. Până când se conformează...