Ironizat adesea pentru că de-a lungul anilor a schimbat partidele prin care a trecut precum alţii garderoba, deputatul Octavian Bot, proaspăt reîntors la PNL, susţine că nu este un traseist politic, pentru că a ales mereu calea de dreapta.

Dacă în "armata" lui Boc a votat pentru tăierea pensiilor şi a susţinut reducerile masive în rândul bugetarilor, acum deputatul îşi reneagă foştii colegi din PDL, denunţând abuzurile şi maniera "dezastruoasă" în care conduc ţara. Trecut săptămâna trecută la opoziţie, Bot nu se mai sfieşte să ironizeze râsul caracteristic al preşedintelui Băsescu sau să facă glume pe tema premierului "cu coasa"...

Reformatorul

- Cine este Octavian Bot şi cu ce partid se identifică cel mai tare?

- Dacă ar trebui să mă prezint după 20 de ani de politică, ar însemna că am stat degeaba. Să recapitulăm: În 1990, fiind primarul Oradiei, am refuzat să mă înscriu în FSN, cu riscul de a fi dat afară, ceea ce s-a şi întâmplat. Tot atunci mi s-a propus să candidez ca deputat pe lista PNL, pentru că am îndrumat pe mulţi să se înscrie în PNL la acea vreme. Nu am acceptat. Ulterior am deţinut două mandate de deputat, ales pe listele CDR. De-a lungul timpului am făcut parte din mai multe partide, toate de factură liberală.

- Şi aţi primit eticheta de traseist...

- Le reamintesc celor care au o abordare simplistă, tendenţioasă, că, în politică există două mari concepte: stânga şi dreapta. Povestea cu traseismul e o prostie pe care unii o repetă întruna din lipsă de idei sau pentru că nu au de ce se lega. Eventual, ai putea condamna pe cineva atunci când îşi schimbă orientarea politică, trecând cu uşurinţă de la stânga la dreapta sau invers. Să nu uităm, personalităţi marcante ale politicii europene au trecut mult mai spectaculos dintr-o parte în alta fără să li se spună traseişti. Jacques Chirac, din militant comunist, a ajuns om de dreapta. Miterand din extremist de dreapta a devenit deputat de centru-dreapta. Barroso a fost membru al unui partid comunist pe care l-a părăsit pentru unul de centru dreapta. Am demonstrat că atunci când am făcut parte din PAC, PL'93, PNL, PNL-CD, UFD sau AP, filiala acelui partid era prima pe ţară. Eu am făcut performanţă în politică, în timp ce alţii, şi nu puţini, au făcut avere. Asta e diferenţa. Împreună cu Crin Antonescu am realizat adevărata unificare liberală la nivel naţional. Valeriu Stoica şi-a arogat pe nedrept meritul.

-  De ce aţi schimbat atâtea partide? Ce v-a nemulţumit?

- Celor care văd în asta un lucru rău nu am ce să le fac. Eu le aduc argumente verificabile, de genul celor spuse mai înainte. De observat că toate partidele din care am făcut parte au urmat paşii pe care eu, împreună cu alţii, i-am făcut înainte în procesul unificării liberale, iar acum se regăsesc toate în PNL. Ce să mai demonstrez? Prefer să fiu credincios orientării politice şi valorilor de dreapta. Nu sunt fidel unui partid, care îşi poate schimba chiar orientarea, cum a făcut-o PDL, trecând de la stânga la dreapta într-o noapte. Important e să-ţi păstrezi convingerile, nu neapărat să rămâi într-un partid cu orice preţ.

Nişte ageamii

- Cum caracterizaţi actuala situaţie politică, economică şi socială din România?

- Într-un singur cuvânt: dezastruoasă.

- Au luat foştii dumneavoastră colegi din Guvernul PDL cele mai bune măsuri pentru a ieşi din recesiune?

- Nu, şi nici nu avea cine să le ia. PDL a reuşit "performanţa" de a promova ca miniştri nişte iluştri anonimi, ca să nu zic ageamii. PDL, din păcate, a demonstrat că nu s-a transformat în partid de dreapta din convingere, ci din oportunism. A dat dovadă de inconsecvenţă şi stângăcie. Stângăcia, şi nu mai adaug rima la stângăcie, nu este de dreapta, chiar dacă îi spui reformă. Toate măsurile luate de PDL la guvernare au fost tăieri, tăieri, tăieri. I-o fi plăcut lui Boc să taie cu coasa, dar asta e treaba lui. Peste tot în lume, dreapta creează bogăţie şi nu austeritate. Trecerea PDL de la stânga la dreapta s-a dovedit a fi, până la urmă, doar o găselniţă, o glumă bună a lui Traian Băsescu însoţită, probabil, de râsul său caracteristic. A fost ca şi cum i-ai fi pus pe fraţii Petreuş să cânte la Scala din Milano. Ei ar fi cântat după ureche, dar până la urmă spectatorii ar fi descoperit cine sunt. Nu pot accepta laudele guvernului Boc. Eu mai am simţul ridicolului, de aceea am şi plecat din PDL.

- Cum aţi votat la moţiunile de cenzură, pentru sau contra Guvernului Boc?

- La momentele respective, făcând parte din echipă, evident că nu puteam vota contra. Când am văzut că "s-a umplut paharul", am plecat.

- Cu cine aţi colaborat cel mai bine în PDL? Cu cine nu şi de ce?

- La nivel central, cel mai bine am colaborat cu Elena Udrea, iar local, în Oradea, cu doamna Doina (n.r. secretara de la sediul partidului).

Nu m-am despărţit de liberalism niciodată

- Aţi muncit pentru PDL şi, dacă da, ce anume?

- Eu cred că a munci pentru partid nu înseamnă "a pune umărul". Eu pun capul! Parlamentarism înseamnă mai mult decât a pune umărul. Am convingerea că spre deosebire de alţii care nu cuvântă, dar nici nu cugetă, eu le-am făcut pe amândouă şi cu succes. Nu am făcut de râs PDL, cum o fac alţii când deschid gura, dacă o deschid.

- Dar aţi revenit la PNL abia acum, când PDL scade în sondaje, în vreme ce USL creşte. Se speculează că speraţi ca astfel să obţineţi mai uşor un nou mandat de deputat, la alegerile de anul viitor. Vă doriţi unul?

- Mai bine mai târziu, decât niciodată! Nu cred că mai am nevoie să mă legitimez ca liberal. Nu mai are rost să readuc în discuţie motivele despărţirii mele de PNL. Important e că nu m-am despărţit de liberalism niciodată. Am plecat din PDL nu pentru că scade în sondaje, ci pentru că am simţul ridicolului, spre deosebire de PDL care pretinde că a salvat România de la scufundare, când toată lumea vede că e "înecată" de mult. Aş prefera să-l întrebaţi pe preşedintele PNL, Crin Antonescu, dacă crede că aş merita un nou mandat de deputat. Mai e mult până la alegeri.

Fără promisiuni

- De când aţi negociat cu Antonescu revenirea în PNL? Ce v-a promis el şi ce i-aţi promis dvs. lui?

- Crin Antonescu mi-a făcut invitaţia de a reveni în PNL încă de când a devenit preşedintele partidului. Nu cred că a făcut-o doar pentru că suntem prieteni, ci pentru că am lucrat împreună proiecte îndrăzneţe şi împărtăşim aceleaşi idei. În concluzie, pentru că mă cunoaşte cel mai bine. Ne cunoaştem prea bine pentru a ne promite unul altuia câte ceva. Ca să fiu sincer, trebuie să spun că o asemenea invitaţie mi-au făcut-o şi Cornel Popa şi Lucia Varga, în anumite ocazii, şi alţi liberali care poate n-au uitat că în 1996, împreună cu mine, filiala PNL Bihor a obţinut cele mai bune rezultate pe ţară. Mai sunt oameni care nu uită.

- Totuşi, de ce aţi plecat din PNL în  ‘97?

-  Am plecat în urma unui complot, regizat de defunctul senator Bădiceanu din PNŢCD şi care a găsit adepţi în PNL-ul de atunci. Era vorba de o schimbare de atitudine a BPJ, care intrase în conflict cu primarul Mihai Sturza. Ulterior şi-au schimbat poziţia, iar eu am fost cel care am fost practic "lucrat". Timpul a demonstrat, şi chiar şi primarul Sturza a recunoscut, că a fost o prostie, iar argumentul cel mai puternic este că nici unul dintre cei care au complotat împotriva mea nu se regăseşte nici măcar în politică, darămite în PNL.

- Dar acum cât veţi sta?

- Întrebarea e glumeaţă. O să stau până când PNL îşi va păstra orientarea de dreapta.

Confuzie la Bihor

- Credeţi că noii dvs. colegi liberali vă vor primi cu braţele deschise?

- După ceea ce am făcut eu, cât am făcut pentru mişcarea liberală în România, nu ar trebui să existe nici un motiv ca să nu fiu primit nu cu braţele deschise, ci cu încredere.

- Dar ştiţi de şedinţa de miercuri, în care, deşi nu au spus-o făţiş, liberalii orădeni s-au exprimat împotriva întoarcerii dvs. în partid...

- Asta e o problemă minoră. Sunt probabil nişte nemulţumiri personale, poate că am încurcat nişte socoteli personale. A fost o confuzie şedinţa. Nu trebuie să fiu primit de filiala locală, pentru că am fost înscris în PNL de către Crin Antonescu, preşedintele partidului. Aşa scrie în statut, aşa s-a întâmplat.

- Adică nu e adevărat că aţi trimis către PNL Bihor o cerere de adeziune pe e-mail?

- Sigur că nu. Am făcut cererea de adeziune la centru, în Bucureşti.

- Vă veţi cere scuze colegilor din PNL pe care i-aţi insultat la plecarea din partid?

- Cred că glumiţi. N-am de ce să-mi cer scuze nimănui. Poate invers, ar trebui să primesc din partea unora, dar care nu mai sunt în PNL.

Să-şi întrebe nevestele dacă sunt bolnav!

- Se spune că sunteţi bolnav. Sunteţi dator să le spuneţi alegătorilor dvs. dacă sunt adevărate zvonurile şi cum vă simţiţi. E adevărat că aţi fost tratat în străinătate şi că v-a ajutat financiar chiar prefectul Gavrilă Ghilea?

- Este o întrebare destul de neruşinată! Cine spune că sunt bolnav? Eu ştiu că sunt sănătos. Poate ei sunt bolnavi la cap. Nu înseamnă că dacă am fost odată bolnav nu m-am putut şi vindeca... Iar chestia cu prefectul este o tâmpenie. Nu m-a ajutat nimeni financiar. Nici Parlamentul.

- Dar acum vă simţiţi bine?

- Sunt foarte bine. Mă deranjează cumplit povestea asta. Se vede pe mine că sunt sănătos, şi la corp şi la cap. N-am absolut nicio problemă de sănătate. Le sugerez celor care vorbesc despre mine că sunt bolnav să-şi întrebe nevestele cum arăt eu şi ce părere au despre mine...

Echipă cu Bolojan

- Aveţi vreun mesaj de trimis colegilor dvs. şi alegătorilor?

- Le transmit colegilor mei că pot avea încredere în mine. În partidul în care am fost am depus efort pentru a clasa acel partid pe primul loc întotdeauna. Alegătorilor le spun că în continuare îi voi reprezenta. Şi având în vedere această problemă spinoasă a votului uninominal - că practic lasă parlamentarul ales uninominal fără nicio pârghie de decizie pe plan local - probabil că acum făcând parte din aceeaşi echipă cu Ilie Bolojan, primarul Oradiei, voi putea să aduc în discuţia administraţiei locale mult mai eficient problemele alegătorilor din Colegiul 9. Pentru că şi în calitate de deputat al PDL, având în vedere că mentalitatea PDL este de a nu aloca fonduri în colegiile în care primarii nu sunt din partid, am făcut suficiente eforturi încât am ajutat Colegiul Naţional Emanuil Gojdu, Liceul Sportiv, Colegiul Onisifor Ghibu, Voiculescu, biserici... Ceea ce am putut să fac de pe această poziţie, am făcut susţinut.

- Vă rog să-i caracterizaţi în trei cuvinte pe următorii: Petru Filip, Mircea Matei, Ştefan Seremi, Ilie Bolojan,  Crin Antonescu, Traian Băsescu, Emil Boc.

- Nu intră în obiceiul meu şi nu caracterizez pe nimeni. Îmi spun părerea atunci când este cazul. O să fiu excepţia de la regula dumneavoastră. Am fost excepţia întotdeauna. Nu mă amestec cu mulţi din politica bihoreană, să ştiţi...