Peste o sută de studenți ai Universității din Oradea au participat miercuri, în Aula Magna, la o dezbatere despre dezinformare, mai ales în contextul inteligenței artificiale și a influențelor rețelelor sociale asupra felului în care oamenii se informează. Invitatul principal a fost Stephen Clark, director pentru birourile de legătură ale Parlamentului European din statele membre.
Evenimentul a făcut parte din seria „UniPE: Parlamentul European în dialog cu studenții” și a avut tema „Informația în era inteligenței artificiale și a rețelelor sociale”. Sala a fost aproape plină, la întâlnire participând atât studenți, cât și profesori ai Universității orădene.
Înaintea dezbaterii, Stephen Clark a susținut și un briefing de presă, în care a vorbit despre felul în care Uniunea Europeană încearcă să răspundă fenomenului dezinformării. Oficialul european a amintit, între altele, de actul legislativ privind serviciile digitale, cel privind inteligența artificială și cel legat de libertatea mass-media, prin care UE urmărește să reglementeze mai clar responsabilitatea platformelor online și folosirea noilor tehnologii.
Clark a subliniat, însă, că legislația nu este suficientă. „Uniunea Europeană și Parlamentul European pot fi parte din soluție. Nu pot fi întreaga soluție”, a spus acesta.
Oficialul a explicat că dezinformarea nu înseamnă doar campanii lansate intenționat de actori ostili, ci și informații greșite distribuite din neatenție, fără verificarea surselor. În acest context, el a insistat asupra educației media, mai ales în rândul tinerilor.
„Întreabă-te de ce te face o știre să te simți așa cum te simți. Te face furios, îngrijorat sau anxios? Poate că cineva încearcă să te manipuleze. Verifică-ți sursele”, a spus Stephen Clark (foto).
Întrebat de BIHOREANUL cât de expusă este România la dezinformare și la ingerințe externe, Clark a spus că țările din Estul Europei, aflate mai aproape de Rusia, resimt mai puternic această amenințare. Reprezentantul Parlamentului European a arătat că subiectul îi preocupă pe cetățenii români și a invocat date potrivit cărora tinerii români cu vârste între 15 și 24 de ani se informează în mare măsură de pe rețelele sociale.
El s-a referit și la anularea alegerilor prezidențiale, pe care a prezentat-o ca pe un moment urmărit cu atenție la nivel european. În opinia sa, decizia a arătat că România a tratat cu seriozitate riscul ingerințelor externe în procesul democratic.
Dezinformarea e descurajantă
În discuția cu studenții, Stephen Clark a spus că dezinformarea nu are ca efect doar răspândirea unor informații false, ci poate slăbi încrederea oamenilor în presă, în instituții și în procesul democratic.
El a explicat că, atunci când oamenii nu mai știu ce este adevărat, pot ajunge la ceea ce a numit „disengagement” (dezangajare), adică să nu se mai intereseze de subiectele publice, să nu mai participe la dezbateri și, în cele din urmă, să nu mai voteze. „Dacă nu știi ce este adevărat, ajungi să spui: de ce să mă mai deranjez? Este o problemă și mai mare, pentru că democrația nu funcționează dacă nu participi la ea”, a spus oficialul Parlamentului European.
Despre inteligența artificială, Stephen Clark a spus că tehnologia poate avea efecte benefice, inclusiv în domenii precum medicina, dar aduce și riscuri majore pentru spațiul public. El a atras atenția în special asupra deepfake-urilor, despre care a spus că au devenit atât de sofisticate încât pot fi aproape imposibil de deosebit de realitate.
La dezbatere au mai participat Mădălina Mihalache, șefa Biroului de Legătură al Parlamentului European în România, Matei Vrabie, program manager la Funky Citizens, și Mădălina Voinea, coordonatoare de programe pentru combaterea dezinformării la Expert Forum, care a moderat discuția.
În deschiderea evenimentului, prorectorul Universității din Oradea, Sorin Șipoș (foto), a vorbit despre rolul universității în formarea spiritului critic al tinerilor. El a arătat că mobilitățile Erasmus și contactul direct cu alte spații culturale pot contribui la combaterea stereotipurilor și a dezinformării.
„Universitatea are misiunea de a ne învăța să gândim, să fim critici câteodată chiar la adresa profesorilor noștri și să privim cu optimism viitorul”, a spus Sorin Șipoș.
Vizita de la Oradea include și o întâlnire cu elevi de la mai multe școli din județ, în cadrul programului „Școli Ambasador ale Parlamentului European”, un program de educație europeană prin care tinerii află, prin activități practice, cum funcționează Uniunea Europeană, ce oportunități au ca cetățeni europeni și de ce este importantă implicarea civică.