La Spitalul Județean Bihor a fost efectuată o nouă intervenție coronariană percutană, cu risc înalt, cu suport circulator sanguin extracorporal, operația durând 7 ore.
Unitatea sanitară din Oradea este singura din țară unde se fac asemenea intervenții, caracterizate prin faptul că sunt minim invazive și prin faptul că pe durata lor revascularizarea pacientului este asigurată în afara corpului acestuia.
Cu artere „înfundate”
„În data de 17 ianuarie 2025, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor (SCJUBH), a avut loc cea de-a șaptea intervenție coronariană percutană, cu risc înalt, cu suport circulator VA-ECMO. SCJUBH este singurul centru din țară unde se efectuează acest tip de intervenție, începând din 2023, când echipa medicală din cadrul spitalului a abordat primul caz prin această tehnică”, a informat, marți, purtătoarea de cuvânt a unității sanitare, Lisa Crăiuț, printr-un comunicat de presă.
Potrivit acestuia, intervenția a vizat un bărbat în vârstă de 62 de ani, cu factori de risc cardiovascular, care s-a prezentat la spital cu fenomene de insuficiență cardiacă și angină pectorală și care fusese diagnosticat anterior cu boală coronariană trivasculară, adică ocluzia a două dintre cele trei artere coronare, precum și afectarea celei de-a treia, ceea ce limitează semnificativ funcția cardiacă.
Cu comorbidități
Din cauza acestui istoric medical, a particularităților anatomice nefavorabile și a comorbidităților (disfuncție respiratorie severă și funcția depreciată a ventriculului stâng), opțiunea clasică de tratament chirurgical (bypass) nu se preta în cazul pacientului, arată reprezentanta Spitalului Județean din Oradea.
În această situație, s-a optat pentru revascularizare intervențională, printr-o procedură minim-invazivă, deosebit de complexă: intervenția coronariană percutană cu asistare circulatorie VA-ECMO. „Acest tip de revascularizare se utilizează la pacienții cu risc crescut de complicații și este o procedură care s-a folosit cu succes pentru prima dată în țară în urmă cu trei ani în cadrul SCJUBH. Conform datelor existente, acest tip de procedură nu s-a efectuat în alte centre din România”, precizează comunicatul.
Intervenția coronariană percutană este o procedură minim invazivă, realizată endovascular (adică în interiorul vaselor sanguine), la nivelul arterelor coronare care alimentează mușchiul inimii. „Procedura a presupus revascularizarea completă a pacientului prin dezobstrucția celor două ocluzii cronice, una pe cale retrogradă și una pe cale antegradă, precum și angioplastia vasului donor (care formează colaterale/legături cu vasele ocluzionate), acesta prezentând o stenoză severă”, arată informarea spitalului.
Cu plămân și inimă artificiale
Pe parcursul procedurii, pacientul a fost asistat circulator din cauza riscului de colaps hemodinamic. Intervenția a fost realizată cu suport ECMO-VA (veno-arterial). ECMO, sau oxigenarea extracorporală cu membrană, reprezintă o tehnică de asistare circulatorie folosită pentru pacienții cu insuficiență respiratorie sau insuficiență cardiacă severă, care preia provizoriu funcția pulmonară și cardiacă. „Sistemul funcționează ca un plămân și o inimă artificiale, realizând schimbul gazos în timp ce medicul cardiolog intervenționist face stentarea”, explică reprezentanta spitalului.
Potrivit acesteia, procedura deosebit de complexă de revascularizare a durat 7 ore și, datorită profesionalismului echipei intervenționale și a aparaturii de ultimă generație, intervenția a decurs optim, fără incidente, obținându-se revascularizarea completă, adică repararea completă a tuturor leziunilor vaselor. Pacientul a avut o evoluție favorabilă, fiind deja externat.
Echipa operatorie
Echipa operatorie a fost formată din dr. Virgil Popa, dr. Mihnea Traian Nichita-Brendea și dr. Andras Mester, medici primari cardiologie, dr. Adrian Ciubuc, medic specialist cardiologie, și dr. George Popescu, medic specialist chirurgie cardiovasculară.
Suportul extracorporal a fost realizat de către dr. Tunde Lucza, medic primar ATI, iar partea de anestezie generală a fost asigurată de către dr. Yvonne Pop, medic specialist ATI. Din cadrul echipei au făcut parte și asistentele medicale Veronica Gangoș și Maria Borsoș.
Pentru această procedură a fost nevoie de o abordare multidisciplinară și o colaborare strânsă între secțiile din cadrul spitalului: Laboratorul de Angiografie, Cateterism Cardiac și Cardiologie Intervențională (șef secție: dr. Virgil Popa), Secția Clinică Chirurgie Cardiovasculară, Chirurgie Vasculară și Chirurgie Toracică (șef secție: dr. Erno Jerzicska), Secția Clinică ATI I (șef secție: dr. Carmen Pantiș) și UPU-SMURD (sub coordonarea dr. Hadrian Borcea), precizează comunicatul Spitalului Județean din Oradea.