Armata a executat duminică primele detonări controlate, cu încărcături explozive de mici dimensiuni, în cadrul operațiunii de dislocare a unei formațiuni stâncoase din albia brațului Bala, menită să dirijeze mai multă apă spre Dunărea Veche și către Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă. MApN a anunțat că testele s-au încheiat fără incidente și că urmează trei detonări cu încărcături de mare putere. La misiune participă 102 militari și 16 mijloace tehnice. Fără măsurile pregătite pe Dunăre, Unitatea 2, singura rămasă în funcțiune, ar mai putea produce energie aproximativ cinci zile, estimează Ministerul Energiei.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, scafandrii de luptă EOD au efectuat cu succes primele teste, în cadrul cărora au detonat controlat încărcături explozive de mici dimensiuni" şi urmează să efectueze alte trei detonări controlate, "fiecare utilizând o încărcătură de mare putere, pentru devierea debitului brațului Bala către brațul Dunărea Veche, în vederea alimentării cu apă a Centralei de la Cernavodă”.
La operațiune participă 102 militari și 16 mijloace tehnice. Au fost mobilizate structuri ale Centrului 39 Scafandri „Amiral Ilie Ștefan”, Flotilei Fluviale și Direcției Hidrografice Maritime „Comandor Alexandru Cătuneanu”, în cooperare cu Brigada 10 Geniu.
Barje scufundate, lucrări de dragaj
Detonările reprezintă doar una dintre componentele operațiunii. Următoarea etapă constă în amenajarea unei lucrări hidrotehnice temporare care să reducă volumul de apă preluat de brațul Bala și să dirijeze un debit mai mare către Dunărea Veche. Potrivit Digi24, autoritățile pregătesc scufundarea controlată, în zona bifurcației, a patru barje încărcate cu câte aproximativ 500 de tone de piatră. Acestea vor fi amplasate una lângă alta, pentru a modifica temporar distribuția debitului.
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a explicat, citat de Agerpres, că fiecare barjă are aproximativ 70 de metri lungime, 10 metri lățime și 3 metri înălțime. Barjele trebuie așezate și fixate pe fundul albiei de militari și specialiști ai Administrației Fluviale a Dunării de Jos, împreună cu scafandrii.
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche–Brațul Bala, potrivit unui comunicat al Administrației Naționale „Apele Române”. Operațiunea presupune realizarea unui epiu, adică a unui dig de dirijare, pentru concentrarea debitului către sectorul Cernavodă. Intervenția este complexă, iar efectul hidraulic urmărit ar putea să nu fie obținut în totalitate. Barjele se pot deplasa ulterior din cauza vitezei și adâncimii apei, ceea ce le-ar diminua eficiența. Totodată, dragajul poate crește temporar turbiditatea apei. Dacă asemenea creșteri vor fi constatate în zona de captare a centralei, lucrările ar putea fi oprite, a explicat Sorin Rîndașu.
Șapte milioane de lei pentru intervenție
Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrările de la bifurcația Bala–Dunărea Veche, transmite Ministerul Energiei. Banii vor suplimenta bugetul Ministerului Transporturilor și vor putea fi utilizați pentru achiziția ori închirierea echipamentelor, transport, materiale, lucrări, măsurători, monitorizare, semnalizare, precum și pentru recuperarea sau demobilizarea mijloacelor tehnice folosite în fluviu.
Potrivit Ministerului Energiei, Unitatea 2 de la Cernavodă asigură aproximativ 10% din energia electrică necesară consumului național, astfel că oprirea sa ar accentua deficitul de producție.
Sâmbătă, debitul Dunării la intrarea în România era de 1.550 de metri cubi pe secundă, cu aproximativ 60% sub media multianuală a lunii august, de 3.900 de metri cubi pe secundă, potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, citat de Agerpres.
Valoarea era deja sub minimul de 1.600 de metri cubi pe secundă înregistrat în august 2003, iar specialiștii estimau că debitul ar putea coborî până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 7 august. În zona Cernavodă, nivelul apei scade cu aproximativ 2–3 centimetri pe zi.
Stare de alertă
Comitetul Național pentru Situații de Urgență a declarat stare de alertă la nivel național pentru 30 de zile. Premierul Ilie Bolojan a arătat că România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, la un consum de peste 7.000 MW. Dacă și Unitatea 2 de la Cernavodă ar fi oprită, necesarul de import ar depăși 2.500 MW.
România a discutat cu Ucraina posibilitatea unor importuri de urgență, în condiții de piață, pentru acoperirea necesarului de energie din orele de vârf. Totodată, autoritățile au îndemnat instituțiile publice, companiile și populația să-și reducă voluntar consumul de electricitate în cursul serii.
Situația este critică și în Ungaria, unde centrala nucleară Paks mai funcționează cu o singură unitate și produce doar 240 MW, din capacitatea normală de 2.000 MW și este în pragul opririi totale pe fondul nivelului extrem de scăzut al Dunării. Autoritățile pregătesc reducerea obligatorie a consumului: opresc temporar trenurile de marfă, trimit bugetarii să lucreze de acasă și cer magazinelor și companiilor să limiteze aerul condiționat și consumul clădirilor.