În medie, în 2012, fiecare din cei 14 angajaţi ai Direcţiei Management Proiecte cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din Primăria Oradea a contractat pentru oraş 4,5 milioane de euro, prin proiecte.
Aşa arată datele statistice prezentate marţi, într-o conferinţă de presă, de viceprimarul Mircea Mălan şi şeful DMPFI, Marius Moş, când s-a făcut public raportul de activitate al Direcţiei pentru anul trecut, dar şi ideile de proiecte pentru următorul ciclu bugetar.
Bani pe toate sectoarele
În 2012, portofoliul DMPFI a cuprins 79 de proiecte în diferite stadii de implementare, adică în regătire, în evaluare, în implementare ori finalizate, valoarea cumulată a acestor proiecte fiind de 322 milioane de euro. Din această sumă, 73%, adică 235 milioane de euro reprezintă proiectele în stadiu de implementare, în timp ce proiectele încheiate anul trecut au avut o valoare de 8,7 milioane de euro.
Cel mai mare proiect în implementare în 2012 este realizarea drumul expres care va lega cartierele Velenţa de Oncea cu trecere prin strada Ecaterina Teodoroiu, cu o valoare de 13 milioane de euro. Din proiectele contractate în 2012, cel mai mare este cel ce vizează valorificarea energiei geotermale cu pompe de căldură la asociaţiile de proprietari din Nufărul (64 milioane de lei), iar dintre proiectele încheiate anul trecut, cel mai mare a fost cel de reabilitare a Şcolii Gimnaziale Avram Iancu, din Ioşia (1 milion de euro).
Mai buni decât Clujul
Ca să demonstreze eficienţa DMPFI, Moş a prezentat şi situaţia banilor atraşi în comparaţie cu municipiile reşedinţă din judeţele vecine. Pe linia transfrontalieră, Bihorul a atras 70% din fondurile pentru infrastructură de afaceri, 57% din banii pentru sănătate şi 41% din fondurile pentru infrastructură rutieră.
Deşi municipiului Cluj-Napoca, ca pol de dezvoltare, i s-au alocat automat peste 80 milioane de euro, în timp ce - pentru fiecare finanţare atrasă - Oradea a concurat cu proiectele celorlalte judeţe, oraşul de pe Criş e pe primul loc în clasamentul oraşelor din regiunea Nord-Vest vizavi de banii atraşi la începutul anului 2013. Oradea a obţinut cu 50 milioane de lei mai mult decât Cluj Napoca, respectiv cu 228 de milioane mai mult decât Bistriţa. "Asta înseamnă că Primăria Oradea poate să câştige bătălia absorbţiei fondurilor europene chiar dacă nu e centru de dezvoltare", a spus Mălan, făcând referire la varianta regionalizării în care Bihorul ar avea "capitala" la Cluj.
Pe sub Centrul Civic
În următorii ani, conducerea oraşului doreşte să asigure finanţarea proiectelor importante tot cu bani europeni. "Suntem hotărâţi să valorificăm la maxim această oportunitate", a spus viceprimarul.
În acest context, a prezentat şi câteva idei de proiecte ce ar putea să se concretizeze în următorii ani: asigurarea utilităţilor în Parcul Eurobusiness 2, amenajarea celui de-al treilea Parc Industrial în locul fostului CET 2, dar şi amenajarea unui pasaj subteran în Centrul Civic. "Cei care trec peste Podul Dacia dinspre Magheru ar putea să intre în acest pasaj subteran, care să aibă ieşire undeva în faţa Pieţei Cetate, urmând ca suprafaţa aferentă Parcului 1 Decembrie să fie transformată în pietonal, pentru a oferi acces pietonal în Cetate", a explicat Mălan.
Nu e exclusă nici reabilitarea podurilor Ferdinand şi Dacia cu bani europeni, dar nici transformarea podurilor pietonale din centrul oraşului (Intelectualilor şi podul de la Centrul de Calcul) în poduri rutiere, prin extindere, viceprimarul precizând, totuşi, că acestea sunt doar "nişte idei".
Tot o idee este şi reabilitarea clădirii Primăriei Oradea, care are nevoie de intervenţii pentru a deveni mai eficientă din punct de vedere energetic, mai precis pentru reducerea cheltuielilor de întreţinere pe timp de iarnă.
Dintre proiectele europene aflate în derulare, anul acesta vor începe lucrările propriu-zise la schimbarea celor 17 kilometri de magistrale de termoficare, la reabilitarea Pieţei Unirii, la drumul expres, Piaţa Rogerius şi Dealul Ciuperca.