În câţiva ani, Oradea va avea un nou stadion, primul de dimensiuni mari după stadionul "Iuliu Bodola", construit în prima lui formă în 1924. Zilele acestea, orădenii dezbat aprins tema, "instigaţi" chiar de primarul Ilie Bolojan, care i-a întrebat online cum ar trebui să arate arena. 

Mulţi spun că Oradea, un oraş cu tradiţie în fotbal, ar trebui să aibă o arenă cu 20.000 de locuri, la fel ca Debreţinul, în timp ce alţii avertizează, folosindu-se de statistici, că pofta de fotbal nu mai e atât de mare nici măcar în oraşele cu echipe de Liga I. O decizie finală este aşteptată chiar luna aceasta...

Cu proiectanţii Cluj Arena 

O echipă de proiectanţi ai firmei Dico şi Ţigănaş din Cluj-Napoca lucrează în aceste zile la studiul de fezabilitate (SF) care va sta la baza proiectului unui stadion modern în Oradea. Firma are un portofoliu bogat în domeniu, proiectând celebra Cluj Arena (30.000 de locuri - gazda Untold), stadionul Ion Oblemenco din Craiova (cu aproape 31.000 de locuri), precum şi stadionul din Târgu Jiu (12.500 de locuri), inaugurat în 2019 cu focuri de artificii şi luat de administraţia orădeană drept model.

În toamna anului trecut, Ilie Bolojan anunţa că noul stadion va fi construit pe un teren de la ieşirea din oraş spre Băile Felix. Între timp, însă, amplasamentul a fost schimbat. "Acolo există 5 linii de înaltă tensiune care trebuiau relocate, cu costuri de cel puţin 3 milioane de euro. În plus, ar fi trebuit să mai facem nişte exproprieri", explică primarul. 

La recomandarea proiectanţilor, a fost aleasă o zonă în interiorul oraşului, uşor accesibilă chiar şi pe jos, în apropierea căreia se amenajează o linie de tramvai. Este vorba despre amplasamentul delimitat de Grădina Zoologică, Stadionul Tineretului şi Peţa, în apropierea căruia sunt terenurile de sport ale Universităţii, dar şi noua Sală Polivalentă cu 5.000 de locuri, în construcţie. Edilii vor ca zona să devină un aşa numit "hub sportiv" al Oradiei. 

Recent, la cererea municipalităţii, Consiliul Judeţean şi-a dat acordul de principiu ca terenul pe care-l deţine în zonă, de 84.000 mp, să treacă în domeniul public al oraşului, însă spaţiul pe care-l va ocupa complexul va fi stabilit prin SF. Este posibil, totodată, ca Primăria să recurgă la exproprieri întrucât în zonă sunt şi terenuri ale firmei Selina. 

Cum să fie? 

În urmă cu o săptămână, edilul i-a surprins pe orădeni, lansând pe propria pagină de Facebook o dezbatere privind parametrii noii arene. După ce a expus mai multe argumente, inclusiv acela că marile stadioane din România sunt rareori pline, dar şi că întreţinerea noii arene ar putea costa între 200 şi 300.000 lei pe an, Bolojan a propus ca "bază de discuţii" ridicarea uneia "cu 14-15.000 de locuri, fără pistă de atletism, cu locuri de parcare doar în subteran, cu un hotel încorporat, cu spaţii de conferinţe şi de recuperare medicală". 

În doar câteva zile, pe pagină s-au strâns peste 850 de comentarii. Entuziaştii au plusat imediat spunând că Oradea "merită" un stadion cu 18-20.000 de locuri sau chiar 25.000 de locuri, căci oraşul se dezvoltă, are tradiţie în fotbal şi, în viitor, ar putea avea o echipă competitivă, chiar dacă formaţia oraşului, CAO, evoluează acum în liga a IV-a. "Cu siguranţă se vor găsi investitori care să susţină o echipă de fotbal care să facă performanţă", a comentat unul dintre ei. 

Alţii amintesc că, pe vremuri, la meciurile cu miză mare ale FC Bihor veneau peste 18.000 de spectatori, nu doar din Oradea, ci şi din judeţ. În plus, 20.000 de locuri are şi stadionul din Debreţin, adaugă ei. Marcel Iancu, fost preşedinte al FC Bihor şi al Universităţii Craiova, l-a sfătuit pe Bolojan să ridice un stadion cu 25.000 de locuri, fără pistă de atletism, căci astfel ar da un imbold fotbalului din judeţ, iar oraşul ar fi candidat inclusiv pentru a găzdui meciurile Naţionalei. Tot pentru o capacitate mai mare au "votat" şi cei care visează că, într-o zi, oraşul de pe Crişul Repede ar putea găzdui festivaluri internaţionale de genul Untold.

Mai mult goale... 

Mai puţin numeroşi sunt cei rezervaţi, care spun că 15.000 de locuri sunt destule. Principalul motiv invocat de aceştia este faptul că "sportul rege" nu mai umple stadioanele din România nici măcar în prima divizie. "Topul spectatorilor din Liga I ne-ar spune că 15.000 de locuri sunt arhisuficiente. Craiova, cu stadion superb de 30.000 locuri şi echipă care se bate pentru titlu, are o medie de 11.600 spectatori", argumenta un orădean. De altfel, în topul naţional, Craiova e prima la spectatori, urmată de FCSB, care adună în medie 7.212 spectatori la o partidă. 

Argumente pentru un stadion mic a adus şi Marcel Puşcaş (foto), fost fotbalist la FC Bihor, Steaua şi Rapid, devenit ulterior antrenor, preşedinte de club şi impresar. El arată că toate marile arene din ţară au grade mici de ocupare, inclusiv Cluj Arena şi Arena Naţională, deci ies în pierdere. "Orice loc peste 15.000 înseamnă pagubă. Mare nu înseamnă şi util", spune impresarul, adăugând că proiectul din Oradea ar trebui să fie multifuncţional, să aibă spaţii de cazare, dar şi terenuri de antrenament. 

Pistă în vecini 

Cei mai mulţi dintre respondenţi spun că stadionul n-ar trebui să aibă şi pistă de atletism, ci să fie realizat în stil englezesc, cu publicul aproape. Oricum, la acest capitol, discuţia pare deja tranşată. Proiectanţii iau în calcul o variantă fără pistă de alergare, căci municipalitatea are în plan reabilitarea uneia din apropiere, cea de pe Stadionul Tineretului, administrat de LPS Bihorul. În forma nouă, ea va avea 8 culoare şi va fi omologată pentru competiţii internaţionale.

"Suntem limitaţi şi pe lungime, pentru că terenul de fotbal trebuie orientat după o anumită direcţie a punctelor cardinale, sunt nişte normative. Prin urmare, o pistă de alergare l-ar lungi şi mai mult, datorită razelor de curbură", explică şi Ilie Bolojan. 

La dezbaterea lansată de primar, orădenii au sesizat că acesta dă exemplul stadionului din Târgu Jiu, care are 125 de locuri de parcare în subteran, însă spun că o asemenea proporţie înseamnă prea puţin. În cazul acesta nu prea e loc de compromisuri, căci arhitecţii vor trebui să respecte normativele, parcările fiind calculate în funcţie de numărul de locuri de pe stadion şi de numărul autoturismelor la mia de locuitori. 

Zonă de evenimente 

Contactat de BIHOREANUL, Emeric Ienei (foto), venerabilul tehnician al Naţionalei, spune că e încântat de ideea unui nou stadion. "Nu trebuie să fie prea mare. Aşa, publicul vine şi îl umple, se creează atmosferă. Undeva la 17-18.000, poate chiar 20.000. Este bine că s-au gândit să-l facă fără pistă de atletism, e mai bine pentru public, pentru jucători", spune antrenorul care, în 1986, a câştigat Cupa Campionilor Europeni. Desigur, aminteşte Ienei, va fi nevoie şi de o echipă competitivă a Oradiei.

Dan Matei, fost jucător, antrenor şi preşedinte al FC Bihor, acum director la LPS Bihorul, spune că zona aleasă este ideală, căci creează un "parc sportiv" cu multe atracţii şi, foarte important, e accesibilă. "Autorităţile ştiu câţi bani au, dar eu sunt susţinătorul unui stadion cu între 16 şi 20.000 de locuri. Dacă s-ar crea o echipă competitivă, stadionul devine al întregului judeţ", spune Matei. 

Arhitectul orădean Cristian Puşcaş crede că o astfel de infrastructură este un "plus pentru oraş". El spune, însă, că noua construcţie va trebui "integrată în viaţa oraşului", prin dotarea cu spaţii multifuncţionale, birouri, restaurante, care să producă venituri.

În privinţa organizării de concerte, directorul APTOR, Mihai Jurca, aminteşte că la un concert pe stadion se foloseşte şi zona gazonului. "Capacitatea creşte cu circa 30% în cazul evenimentelor", zice acesta. "Pe mine mă bucură zona aleasă căci, fiind în apropiere şi Sala Polivalentă, dar şi spaţii verzi, deschise, se vor putea gândi festivaluri extinse pe întreaga zonă, publice sau făcute de privaţi", spune Jurca. 

Fără mofturi

Stadionul din Târgu Jiu, prezentat ca model, este unul de "categoria IV" UEFA, adică poate găzdui inclusiv meciuri din cupele europene. Edilii spun că şi cel din Oradea va putea găzdui jocuri internaţionale, indiferent de varianta aleasă. "Stadionul va fi proiectat în aşa fel încât să poată găzdui cât mai multe evenimente, de la meciuri de fotbal de nivel internaţional la concerte", spune primarul Ilie Bolojan.

Investiţia de la Oradea n-ar fi deloc mică, ci de circa 30 milioane euro, plus cheltuielile de funcţionare. Edilii plănuiesc să atragă fondurile necesare construcţiei. "Ar fi trei surse posibile: bugetul naţional, prin Compania Naţională de Investiţii, fondurile europene şi, a treia variantă, care nu ne convine foarte mult, bugetul local", spune viceprimarul Florin Birta.  

Primarul Oradiei promite că părerile expuse de orădeni vor fi luate în considerare. Cele argumentate. "Dorinţele sunt una, observaţiile pertinente, alta. Eu ascult părţile implicate, inclusiv cetăţenii, specialiştii, şi mă uit la normele în vigoare. Nu e o decizie pe mofturi", asigură Ilie Bolojan. 

Studiul de fezabilitate care va tranşa discuţiile va fi finalizat săptămâna viitoare şi apoi va fi prezentat public. În curând, deci, orădenii vor afla cât de mare şi cât de modernă va fi Oradea-Arena. Dar şi cât de mult contează, cu adevărat, părerea lor...

STADION DE 100 DE ANI
Terenul de glorie al fotbalului bihorean

Construit în 1924, Stadionul Municipal din actualul cartier Rogerius a fost modernizat şi extins de-a lungul anilor, astfel că a ajuns la 18.000 de locuri. De mulţi ani, însă, tribuna II este închisă, fiind în stare de degradare. Nefiind modernizată, capacitatea de acum a stadionului este de doar 11.000 de locuri pe scaune. 

În 2008, arena a fost botezată "Iuliu Bodola", după fotbalistul bihorean care a activat la Clubul Atletic Oradea (singurul care a câştigat atât campionatul din România cât şi din Ungaria). 

Pe "Iuliu Bodola" evoluează echipa orădeană CAO, reînfiinţată şi sprijinită de municipalitate prin CSM. De curând, CAO a fost declarată campioana judeţului şi urmează să joace barajul de promovare în Liga a III-a. 

După ce va fi construită noua arenă, stadionul "Iuliu Bodola" ar urma să fie demolat. Deocamdată, edilii nu au decis cu ce va fi înlocuit: cu zonă de locuit, zonă verde sau centru de conferinţe.