De ani buni, Oradea priveşte cu jind la marele Cluj, de unde apar periodic ştiri despre boom-ul pieţei IT, despre angajările masive pe care le fac firmele de profil şi salariile pe care le plătesc, mult peste media naţională. Ce nu remarcă orădenii e că şi clujenii încep să se uite atent la ei!

Pentru că facultăţile de profil nu produc atât de mulţi absolvenţi pe câţi ar putea ele angaja, companii IT din Cluj, dar şi din Timişoara, şi-au deschis filiale în Oradea, sperând că vor găsi aici specialiştii necesari. De multe ori constată, însă, că orădenii mai au multe de învăţat.

Efectul îl resimt firmele locale de profil, cărora le e tot mai greu să-şi păstreze angajaţii. Nu de alta, dar concurenţa le vânează angajaţii deja formaţi, evitând proaspeţii absolvenţi, insuficient pregătiţi.

Români cu căutare

Unul din 25 de locuitori ai Clujului lucrează în tehnologia informaţiei, adică într-una din miile de firme IT existente, care au propulsat oraşul în topul metropolelor cu salarii mari. Lucrând aproape exclusiv pentru clienţi din occident, firmele IT îşi plătesc angajaţii, majoritatea tineri până în 35 de ani, peste media naţională.

Motivul pentru care americanii sau vest-europenii preferă IT-iştii români este că sunt pricepuţi, dar şi mai ieftini decât specialiştii de afară. Astfel, firme de asigurări, de comerţ online, din domeniul auto sau al sănătăţii contractează companii româneşti pentru a le dezvolta softuri sau pentru a le face diferite aplicaţii necesare.

De asemenea, americanii mai obişnuiesc să "închirieze" echipe IT, prin aşa-numita activitate de "outsourcing". Când o companie auto, de pildă, are nevoie de un nou soft în producţie, îi este mai rentabil să contracteze punctual o echipă gata formată decât să-şi sporească numărul de angajaţi. În final, toată lumea este mulţumită: IT-iştii români au de lucru şi sunt bine plătiţi, clienţii lor au produsul dorit.

Vânătoare de "seniori"

De câţiva ani, însă, companiile clujene constată că, deşi s-ar putea dezvolta şi mai accelerat, nu au destul personal, numărul absolvenţilor facultăţilor de profil fiind prea mic în comparaţie cu nevoile lor.

"Suntem multe firme IT care ne batem pe aceiaşi angajaţi", explică Tudor Ciuleanu, managing director la Imprezzio Global, subsidiara unei companii omonime din Washington. Firmele îşi caută angajaţii "juniori", adică începători, încă din băncile facultăţilor, iar pentru "seniorii" cu experienţă, capabili de proiecte importante, războiul este de-a dreptul crâncen.

"Când ai nevoie de un senior poţi doar să-l iei de la altă companie. Dar clujenii s-au săturat de telefoanele managerilor de HR (n.r. - resurse umane) de la alte companii şi nu îşi mai părăsesc locul de muncă aşa de uşor ca în urmă cu câţiva ani", spune Ciuleanu. Altfel spus, angajaţii seniori preferă stabilitatea.

Vine muntele la Mahomed

Dată fiind situaţia, Imprezzio Global şi-a inaugurat acum două săptămâni la Oradea, în Trade Center, cel de-al doilea office din România. Deocamdată cu 5 angajaţi, dar cu planuri de extindere la 20. Decizia a venit după ce compania, aflată în plină expansiune, a început să recruteze angajaţi din vecinătatea Clujului. "De la Târgu Mureş am relocat câţiva angajaţi, iar la Oradea am ofertat câteva persoane valoroase, dar care au refuzat mutarea la Cluj", explică Ciuleanu. Aşa că a decis să aducă firma la ei acasă.

Deşi convins de justeţea deciziei, directorul subliniază că există diferenţe semnificative între IT-iştii din Oradea şi cei din Cluj. Dacă aceştia din urmă sunt specializaţi în anumite ramuri ale tehnologiei informaţiei, orădenii ştiu din toate câte puţin, nefiind experţi în niciuna. Aşa că fiecare trebuie să treacă printr-un training de minimum 3 luni la Cluj. "Este o investiţie semnificativă, pentru că asigurăm pregătirea, cazarea, totul!", spune managerul.

Puţini şi slăbuţi

Marius Podea, manager ImprezzioLa fel ca Imprezzio au procedat şi alte companii clujene. Una din ele, Accesa, şi-a deschis birou la Oradea încă din 2011, unde are acum 25 de angajaţi. "A fost o decizie corectă, suntem convinşi de potenţialul specialiştilor IT din Oradea", spune managerul filialei, Marius Podea (foto). Şi el subliniază, însă, că specialiştii sunt greu de găsit şi că pe mulţi angajaţi i-a băgat din facultăţi direct în traininguri.

“Uneori, să găsim specialiști ale căror competențe să se alinieze cu specificul proiectelor noastre poate reprezenta o provocare, însă noi investim în potenţialul lor şi încurajăm dezvoltarea profesională continuă. În acest sens, organizăm workshop-uri adresate industriei, programe de internship care se pot concretiza în colaborări permanente pentru studenți, sesiuni de orientare de carieră în licee şi universităţi, parteneriate în cadrul unor proiecte de educație alternativă și reconversie profesională", a precizat Podea.

Andrei Olariu, CEO la NordLogic, care a deschis anul trecut o filială la Oradea şi acum are 5 angajaţi, afirmă că aici există un dezechilibru între cererea companiilor IT şi numărul şi pregătirea specialiştilor. "Facultăţile de profil nu au suficienţi absolvenţi şi, în plus, pregătirea lor nu e destul de ancorată în realităţile industriei software. Au nevoie de o perioadă semnificativă de învăţare şi adaptare", explică Olariu.

În primăvara acestui an, Fortech, una dintre primele 10 companii IT din Cluj, a deschis, de asemenea, o subsidiară la Oradea, ajunsă acum la 20 de angajaţi. Decizia expansiunii a fost bună, spune Sorina Mone, manager de marketing: în patru luni, biroul din Oradea şi-a atins targetul pentru 2016, dar numai după ce a trebuit să investească în pregătirea angajaţilor orădeni.

Ieri în Timişoara...

Alexandra Dragoş, director de comunicare e-spres-ohSpre Oradea se orientează şi companiile timişorene de profil. În toamna anului trecut, firma [e-spres-oh], specializată în dezvoltarea de platforme şi aplicaţii web, şi-a inaugurat aici o filială din acelaşi motiv: nevoia de noi angajaţi. În prezent, la Oradea are 12 salariaţi, dintre care 11 programatori şi un manager, iar din vara aceasta şi doi studenţi într-un program de internship. "Am sesizat o creştere simţitoare a interesului pentru IT în Oradea. Putem vorbi de un avânt, pe care noi sperăm să-l păstreze şi să-l dezvolte", spune managerul de comunicare Alexandra Dragoş (foto).

Dacă profilul angajatului căutat de firme este bine creionat - tineri cât de cât pricepuţi şi mai ales creativi şi capabili să ţină pasul cu dinamica domeniului - salariile pe care companiile le oferă orădenilor sunt, evident, confidenţiale. Unii manageri admit, neoficial, că plata IT-iştilor orădeni e cu vreo 20% sub a celor din Cluj, ceea ce ar însemna că un începător câştigă între 2.500-3.000 lei, iar un IT-ist experimentat cam 5.000 lei.

Pregătiri alternative

Adrian Gheară, acţionar firme IT din OradeaObservatori ai noului trend, antreprenorii locali din IT cred că timişorenii şi clujenii vor fi dezamăgiţi. "Masa de programatori e mică în Oradea şi nu mulţi se ridică la nivelul competenţelor din Cluj", spune Adrian Gheară (foto), acţionar în mai multe firme IT din Oradea.

Explicaţia e simplă: absolvenţii Universităţii orădene sunt mult în urma celor din Cluj, pentru că programa de aici nu este adaptată nevoilor firmelor. Norocul companiilor e că s-au dezvoltat alternative. Şcoala Informală de IT, o firmă acreditată în calificarea profesională, organizează la Oradea cursuri intensive şi la fiecare 3-5 luni scoate pe piaţă IT-işti pregătiţi

Workshop-uri de profil sunt organizate şi de {Oradea.Tech.Hub}, o asociaţie care vrea să majoreze numărul de IT-işti din oraş, înfiinţată de firmele Mobiversal, Neobyte Solutions, Qubiz, Romcom Capital Partners şi de către decanul Facultăţii de Management din cadrul Universităţii Emanuel, Sebastian Văduva.

Mici, dar aprigi

Apariţia firmelor noi de IT în Oradea este prielnică, fără îndoială, celor care vor să lucreze în branşă, deoarece concurenţa le măreşte salariile. Dar numărul celor care se bucură efectiv de asta nu va creşte prea curând. "Fenomenul este încă la început. Majoritatea firmelor care vin sunt mici, cu vreo 10 angajaţi", spune directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocupare a Forţei de Muncă Bihor, Békési Csaba.

În schimb, de pierdut vor avea antreprenorii locali, care şi-au format specialişti şi acum aceştia sunt ademeniţi de "stranieri". Nu degeaba se spune că banul vorbeşte...


PIONIERI
Model de succes

Marcel Anghel, fondator QubizDeşi migraţia firmelor clujene şi timişorene spre Oradea este o tendinţă relativ recentă, unii antreprenori au "mirosit" potenţialul local de mai mult timp. Un braşovean care în perioada 1992 - 2007 a condus două companii IT din Cluj, Marcel Anghel (foto), a decis încă în 2008 să se mute la Oradea, unde a înfiinţat Qubiz, una dintre cele mai mari companii de profil din oraş.

Mai mult, Qubiz şi-a deschis şi o filială la Cluj. "Deşi am pornit aproape de la zero într-o perioadă dificilă economic, am investit consecvent la Oradea, reuşind nu doar să creştem sănătos şi durabil, dar şi să contribuim la dezvoltarea continuă a pieţei locale", spune Anghel.

Spre deosebire de companiile care vin acum, Qubiz nu se plânge de specialiştii locali: majoritatea celor 90 de angajaţi i-a recrutat de pe băncile facultăţii şi i-a crescut, transformându-i din juniori talentaţi în seniori experimentaţi. Reţeta a fost de succes: la o cifră de afaceri de 20 milioane lei, Qubiz a avut anul trecut un profit de peste 6 milioane.