1849. Patru oraşe într-unul singur
După revoluţia din 1848, Oradea era constituită din patru părţi mari, despărţite unele de altele prin existenţa unor administraţii proprii. Olosig, Oraşul Nou, Subcetate şi Velenţa aveau împreună circa 18.900 de locuitori.
La 4 noiembrie 1849, administraţia habsburgică a numit un singur primar, pe Bolonyi Menyhert, fără să existe un act oficial de unificare administrativă a oraşului. De altfel, unificarea a fost doar politică, deoarece administraţia şi bunurile publice au rămas separate.
În 1851, primarul Csorba Janos realizează unificarea între Olosig şi Oraşul Nou, stabilind sediul Primăriei în clădirea actualei Şcoli Generale Oltea Doamna.
Primăria avea 18 angajaţi: primar, consilier al primarului, secretar al primarului, concepist (proiectant), consilier poliţienesc, notar poliţienesc, casier, controlor, socotitor, vicesocotitor, notar comunal, arhivar, vicearhivar, supraveghetor economic, medic-şef, medic chirurg, medic veterinar şi inginer.
Procesul de unificare ia sfârşit în 1860, când şi orăşelele Subcetate şi Velenţa se unesc administrativ cu Oradea.
2005. Zona Metropolitană, o nouă unificare
Din 1848 până în prezent, Oradea a avut 58 de primari, incluzându-l pe actualul edil Ilie Bolojan. Sediul Primăriei s-a mutat la începutul secolului XX din Parcul Traian în clădirea din Piaţa Unirii nr. 1 de azi, construită între anii 1902-1903 de Rimanoczy Kalman junior, pe locul fostei Episcopii Romano-Catolice.
Pentru cei peste 206.000 de orădeni din zilele noastre, în Primărie lucrează circa 700 de funcţionari. Fostele orăşele Olosig şi Velenţa şi-au păstrat denumirea, însă azi sunt doar cartiere.
Din 2005, Oradea dezvoltă strategii împreună cu 11 comune vecine, cu care constituie Zona Metropolitană Oradea (ZMO). Scopul ZMO este crearea unei comunităţi mai mari, care să poată atrage mai multe fonduri europene pentru dezvoltare.
În acest scop, cele 12 localităţi vor dezvoltarea unor reţele comune de apă, canalizare, transport în comun şi gaz, ceea ce face ZMO să semene oarecum cu unificarea din a doua jumătate a secolului XIX.