Celebre în toată ţara, ba chiar şi dincolo de graniţe, Băile Felix au o istorie seculară. Cea mai veche mărturie apare într-o diplomă a Vaticanului, unde sunt menţionate apele termale de lângă Cetatea Oradiei, sub denumirea Termae Varadiensis.
Legenda spune că izvoarele au fost descoperite la începutul secolului XI de către un anume călugăr Felix, parohul mănăstirii din Szentmárton, Sânmartinul de azi. Unii istorici susţin, însă, că un anume Felix Heldres, despre care nu dau alte detalii, ar fi descoperit un izvor între anii 1711 şi 1721, argumentul fiind că atunci au apărut primele clădiri din zonă.
În 1731 s-a făcut prima analiză a apelor termale, care a certificat proprietăţile sale curative, iar câţiva ani mai târziu a apărut şi primul bazin de băi, făcut din lemn, la comanda unui medic. Staţiunea a început să se dezvolte cu adevărat abia după 1885, când aici s-a executat primul foraj modern. Între timp, Băile Felix şi-au mai dezvăluit un atu important: nufărul termal. Floarea a fost descoperită de botanistul Pál Kitaibel în 1789, iar ulterior a devenit simbolul staţiunii.
2013. Apă sau gaze?
Băile Felix sunt în prezent cea mai mare staţiune cu funcţionare permanentă, indiferent de sezon, din România. Apele tămăduitoare atrag anual zeci de mii de turişti, dar lipsa unei strategii coerente şi a unei viziuni pe termen lung din partea autorităţilor locale a făcut ca, din păcate, staţiunea să fie înghesuită, cu hoteluri şi pensiuni construite haotic, pe diferite niveluri de înălţime, pestriţ colorate şi fără locuri de parcare.
Turiştii şi localnicii deopotrivă se tem, însă, că viitorul staţiunii este periclitat chiar de stat. Asta pentru că este cuprinsă, ba chiar dă şi numele perimetrului petrolier EX-3 Băile Felix, pe care Agenţia Naţională de Resurse Minerale l-a concesionat în 2010, pentru 30 de ani, companiei canadiene East West Petroleum.
Deşi autorităţile au dat asigurări că numele este "nefericit ales" şi că exploatările petroliere nu vor afecta staţiunea, perimetrul întinzându-se pe 1.066 kmp, locuitorii din Sânmartin n-o cred şi vor un referendum de interzicere a prospecţiunilor. Oamenii cred că, de fapt, compania nici nu caută petrol, ci gaze de şist, urmând să utilizeze controversata metodă a fracturării hidraulice.