1935. "De ce suntem săraci?"

După criza economică mondială din 1929-1933, problema săracilor din Oradea era extrem de spinoasă. Gazeta de Vest a identificat, într-un articol din 1935 intitulat "De ce mai suntem săraci" şi citat de studentul în istorie Cristian Culiciu în lucrarea "Săracii şi bogaţii oraşului", patru motive pentru care orădenii o duceau rău: preţurile mult mai mari decât puterea de cumpărare a cetăţenilor, taxele de consumaţie pe produsele alimentare de bază, cartelurile, adică înţelegerile pe care fabricanţii le încheiau să vândă scump cu toţii, şi stoparea importurilor.

Totodată, crahul financiar a dus la falimentarea a numeroase firme din Oradea şi la apariţia unui mare număr de şomeri, însă cea mai mare problemă era cea legată de cerşetori, de ţigani şi de copiii acestora, care deveneau agresivi dacă nu primeau bani.

Administraţia locală încerca să-i ajute prin mici sume de bani sau combustibil, prin deschiderea unor cantine şi colectarea de donaţii pentru ei. Totuşi, cetăţenii cereau autorităţilor măsuri concrete, dar fiindcă Oradea fusese "complect invadată de toate soiurile de cerşetori, nu te poţi mişca fără să fii acostat".

03 cersetori.jpg2013. Cerşetori din tot judeţul

Odată cu vremea bună, pe străzile din Oradea cerşetorii par să fi revenit şi ei la viaţă. Ţigani care cară te miri ce gunoaie ori care pur şi simplu vor bani de la trecători umplu zilnic staţiile de tramvai din zona Gării, semn că problema romilor veniţi aici din satele judeţului a rămas actuală.

Mai neplăcut e că cerşetorii se întâlnesc în toate zonele oraşului şi că aceştia nu se sfiesc să împrăştie gunoaiele prin care cotrobăie. Pentru a-i ţine la distanţă, municipalitatea încurajează asociaţiile de proprietari să îşi închidă tomberoanele de gunoi în ţarcuri anume amenajate.

Clasa săracilor orădeni nu e compusă însă doar din vagabonzi, ci şi din miile de oameni rămaşi fără locuri de muncă de când, din cauza crizei, multe firme s-au văzut nevoite să-şi restrângă activitatea ori chiar să-şi declare falimentul. În întreg judeţul sunt înregistraţi aproape 11.000 de şomeri.

Astfel, nu e de mirare că bursele locurilor de muncă adună mereu mii de orădeni, iar creşterea numărului de joburi este una din preocupările majore ale conducerii oraşului, care încearcă să atragă investitori în Parcul Industrial din Calea Borşului, dar şi în cel care va fi construit în locul fostului CET II.