1944. Cruzime fără margini
Cel mai mare genocid din istoria umanităţii, Holocaustul, a lăsat urme adânci şi în Oradea. Peste 30.000 de evrei localnici au fost ghetoizaţi şi deportaţi în lagăre în 1944, foarte puţini dintre aceştia supravieţuind. În 3 mai 1944, autorităţile horthyste au ordonat masarea evreilor în ghetoul în care se intra din sinagoga de pe actuala stradă Mihai Viteazul şi care a fost pus sub supravegherea Gestapoului.
Aici, înainte de a fi trimişi în lagăre, prizonierii erau torturaţi pentru a spune unde şi-au ascuns averile. "Mi-au legat de picioare şi de gât electrozi şi m-au conectat la curent. În urma unor chinuri groaznice, am mărturisit", a povestit, după eliberare, Rothbarth Zoltan, unul din puţinii supravieţuitori.
La finele lunii mai, au început şi deportările. "Au înghesuit câte 80 de oameni într-un vagon şi le-au dat o singură găleată cu apă. Şi mai groaznic e că au lăcătuit vagoanele. Pe canicula aceasta, se vor sufoca... N-au plâns nici măcar copiii", scrie jurnalul Evei Heyman, o tânără evreică de 13 ani. Însemnările ei au rămas una din cele mai vibrante mărturii asupra chinurilor inumane la care au fost supuşi evreii în ghetoul din Oradea.
2012. Recompensă morală
Evreii orădeni au fost exterminaţi aproape în totalitate la Auschwitz. Nu s-a păstrat nicio statistică cu privire la numărul celor morţi în diverse alte lagăre de muncă ori în camerele de gazare, dar după război s-au întors doar 2.000 de supravieţuitori... Şase decenii mai târziu, evreii orădeni au parte de o reparaţie morală.
Întrucât nu există prea multe cărţi care să abordeze problematica holocaustului în Oradea, la iniţiativa profesorului universitar Antonio Faur, un grup de opt istorici ai Universităţii au înfiinţat Centrul de Cercetare a Istoriei Evreilor "Eva Heyman", denumit după tânăra care a lăsat cea mai curată şi inocentă mărturie asupra nenorocirilor la care a fost supusă evreimea orădeană.
De altfel, istoricii centrului vor să-i şi reediteze jurnalul în limba română, prima ediţie, apărută în 1991, fiind epuizată de mult. De asemenea, universitarii au de gând să publice volume cu istoria evreilor, pentru a nu fi uitată. Iniţiativa e apreciată de comunitatea evreiască de acum, care mai numără doar 800 de persoane, fiind a doua din ţară. În plus, anul acesta, fosta sinagogă din strada Primăriei se va transforma într-un muzeu al istoriei evreilor.