1928. Peste 100 de spectacole într-o stagiune

În perioada interbelică, cultura ocupa un loc fruntaş printre variantele orădenilor de petrecere a timpului liber. E drept, şi posibilităţile erau mult mai limitate decât sunt astăzi. Iar la teatru aveau ce vedea. De pildă, în stagiunea 1927-1928 a Teatrului Regina Maria, căci aşa se numea atunci teatrul de stat orădean, actorii au jucat 90 de piese, şi majoritatea au avut, în ziarele de după reprezentaţii, cronici laudative şi consemnări ale aprecierii orădenilor.

Pentru stagiunea din 1928-1929, acelaşi teatru anunţa 120 de spectacole: 40 jucate lunea şi joia, alte 40 marţea şi vinerea şi tot 40 miercurea şi sâmbăta. Astfel, într-o săptămână, un orădean putea vedea trei piese diferite de teatru. Mărirea numărului de spectacole pe stagiune de la 90 la 120 n-a modificat preţul abonamentelor. În funcţie de confortul locului pe care clientul îl prefera în sală, abonamentul varia între 1.200 de lei şi 16.840 de lei.

O diferenţă mare de preţ între un scaun obişnuit şi loja cea mare, dar se pare că merita, ziarele anunţând săptămânal că locurile disponibile pentru abonamente se răresc.

2010. Premiere pentru toată lumea

03 piesa.jpgTeatrul de Stat Iosif Vulcan din Oradea are în prezent mai puţine spectacole într-un an decât se jucau în urmă cu 80 de ani. Ce-i drept, nici cererea nu mai este cum era pe vremuri. Spre deosebire de perioada interbelică, orădenii au acum mult mai multe variante pentru a-şi petrece timpul, iar piesele de teatru sunt în bună măsură detronate de filmele din cinematografe. În stagiunea 2009-2010, actorii orădeni vor juca în total 7 premiere, dar repun în scenă şi piese iubite din stagiunea precedentă.

Pe lângă acestea, actorii orădeni au "instaurat" o zi a copilului, sâmbăta, când joacă numai piese pentru cei mici. De asemenea, copiii Oradiei au astăzi ceva ce aceia din 1928 nu aveau: un teatru numai al lor, Teatrul de Copii şi Tineret Arcadia, fost teatru de marionete, cu spectacole dedicate celor mici. Abonamente sunt puse în vânzare la ambele teatre, dar nu mai au aceeaşi căutare de odinioară.

Drept urmare, tot mai mulţi actori aleg în ultima vreme să "coboare" de pe scenă în cafenele şi cluburi, unde joacă piese de teatru adaptate decorului şi situaţiei, transformând astfel clienţii barurilor în spectatori, sau îşi plimbă spectacolele şi pe diferite scene din judeţ...