1904. Un palat... beton armat

În 1904, pentru suma de 52.000 de coroane, evreul orădean Moskovits Miksa, de profesie inginer, a cumpărat terenul aflat la intersecţia Parcului Traian cu strada Republicii de astăzi. Pe acest amplasament, Moskovits i-a comandat arhitectului Rimanóczy Kálmán junior construirea unui palat, care îi poartă numele, învecinat cu alte două palate impozante, Apollo şi Stern.

Proiectul structurii de rezistenţă a Palatului Moskovits Miksa a fost făcut de profesorul universitar Zielinsky Szilárd din Budapesta, aceasta fiind prima clădire din Oradea în a cărei structură s-a folosit betonul armat. Ridicat între anii 1904 şi 1905, imobilul are subsol, parter înalt, parţial mezanin şi două etaje.

Subsolul era spaţiu de depozitare, parterul găzduia magazine, iar apartamentele aveau de la trei la cinci încăperi, cu camerele spre stradă şi cu spaţiile de serviciu (bucătării, cămări şi camerele servitoarelor) spre curtea interioară.

Palatul este emblematic pentru arhitectura orădeană de la începutul secolului XX, iar faţadele sale sunt de-a dreptul spectaculoase. Datorită ornamentelor bogate, cu păsări, copaci şi flori, a fost inclus în arhitectura secession müncheneză, în aşa-numitul Lilienstil.

03-detaliu_bihoreanul_2.jpg2014. Cu faţa în lucru

Colţul Palatului Moskovits Miksa are un corp rotunjit, precum un turn, unde fereastra centrală este încadrată de două ornamente în formă de copaci despre care specialiştii spun că ar reprezenta pomul vieţii.

Deasupra ferestrei se găseşte un mascaron, adică un cap de femeie lucrat în relief, iar în stânga se distinge un compas cu un echer sub el şi o roată zimţată. În partea dreaptă se găseşte sceptrul lui Mercur, simbol al comerţului, o mână şi o nicovală.

Toate acestea sunt greu observate de către cei care se opresc să admire palatul, pentru că faţadele sale au ajuns într-o avansată stare de degradare. Tocmai din acest motiv, Consiliul Local a decis săptămâna trecută să includă Palatul Moskovits Miksa pe lista clădirilor din centrul istoric care vor fi reabilitate prin programul anual al municipalităţii.

Asta înseamnă că Primăria plăteşte proiectul tehnic al lucrărilor, dar şi 20% din valoarea acestora. În plus, îi împrumută pe proprietarii apartamentelor cu restul banilor, dacă nu-i au, oferindu-le posibilitatea să-şi plătească datoria în rate şi fără dobândă.

O situaţie din care, fără doar şi poate, atât proprietarii, cât şi oraşul au numai de câştigat...