1900. Buricul târgului
Piaţa centrală a Oradiei a avut în ultimele secole mai multe denumiri. Dacă în 1714 era cunoscută ca Piaţa Mică, în 1859 a primit numele de Piaţa Sfântul Ladislau, în 1923 de Piaţa Unirii, iar în 1940, odată cu Dictatul de la Viena, a revenit la numele regelui maghiar. În 1945, odată cu instaurarea comunismului, a fost denumită Piaţa Malinovski, în 1966 a fost botezată Piaţa Victoriei, iar în 1990, după revoluţie, a revenit la numele de Piaţa Unirii.
În secolul XIX, piaţa nu doar purta numele Sfântului Ladislau, ci avea şi o statuie a acestuia, chiar în locul unde se află azi statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul. Dintr-o imagine de la începutul secolului XX se vede că statuia a fost înconjurată doar de câţiva zeci de copaci plantaţi circular de-a lungul gardului ce înconjura monumentul. Prima amenajare propriu-zisă a pieţei a fost realizată între anii 1924-1926 de către arhitectul bucureştean Duiliu Marcu, la cererea Primăriei, conduse atunci de primarul Coriolan Bucico. În 1923, statuia regelui maghiar fusese predată Episcopiei Romano-Catolice tocmai pentru a-i face loc lui Ferdinand, iar edilii îşi doreau ca statuia regală să fie amplasată într-un parc frumos amenajat.
1923. Un parc pentru rege
În articolul "Statuia Regelui în Piaţa Unirii", din numărul din 25 noiembrie 1923 al ziarului "Vestul României", ziar românesc independent din Oradea vremii, sunt consemnate chiar declaraţiile arhitectului Duiliu Marcu despre proiectul din centrul oraşului. "Vis-a-vis de statuie se va face un parterre englezesc de verdeaţă şi cu un desemn de flori. În axa statuiei va fi o mică fântână decorativă, statuia va fi aşezată pe o platformă puţin ridicată la care se va face accesul prin trepte, venind din cele patru părţi ale străzilor Coşbuc, Avram Iancu, Alecsandri şi Pavel. Parterrele de verdeaţă sunt conturate cu borduri de piatră foarte joase pentru a se lăsa liberă atât perspectiva plantaţiunilor, cât şi a părţilor arhitecturale a vaselor de piatră cu flori şi a celor două bazine cu apă, aşezate în dreapta şi stânga monumentului Regal", descria arhitectul proiectul.
De asemenea, Marcu preciza că 4 lampadare de bronz "vor defini monumentul principal", dar şi că "planurile se vor expune la timp şi perspectiva întregei Pieţi pentru a se vedea de public". Proiectul a fost supus, deci, dezbaterii publice, ca orădenii să poată vedea din timp cum va arăta centrul oraşului lor. Nu ca astăzi...