Istoricii orădeni scriu că pe Corso, în locul unde azi se află Hotelul Parc, contele Samuel Teleki construia în 1785 palatul baroc Bethlen. În 1833, când imobilul se afla în proprietatea contelui Adam Rheday, aici a funcţionat Casinoul Naţional al Judeţului Bihor, iar câţiva ani mai târziu, în timpul holerei, clădirea a fost dărâmată aproape integral.
La începutul secolului XX, construcţia a fost cumpărată de familia Weiszlovitz, iar cei doi fraţi, Emil şi Gyula, au reconstruit-o, transformând încăperile de la parter în spaţii comerciale, iar cele de la etaj într-un hotel modern, inaugurat în 1915.
Arhitectul Czoczek Alajos a conceput proiectul clădirii în formă de U, într-un stil eclectic, pe alocuri cu decoraţii Secession. Amenajat într-un decor de lux fără egal pentru Oradea, Hotelul Weiszlovitz era, potrivit presei vremii, "amenajat cu 60 de camere frumoase, confortabile, dotate cu apă curentă, reţea electrică, încălzire centrală şi confort modern". De altfel a şi intrat în celebra reţea Ritz, graţie standardelor înalte: pe lângă luxul din interior, hotelul avea şi grajd, garaj pentru automobile şi, fireşte, grădină interioară.
2014. Hotelul vedetelor
În perioada Primului Război Mondial, evreul Emil Weiszlovitz (foto), devenit unic proprietar, a refuzat să cazeze ofiţeri germani. De altfel, el avea reputaţia unui personaj excentric şi boem.
De-a lungul anilor, hotelul său a avut alţi oaspeţi de seamă, precum Regele Carol al II-lea, Nicolae Iorga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, George Enescu şi chiar celebrul poet indian Rabindranath Tagore, venit la Oradea cel mai probabil la invitaţia expresă a lui Weiszlovitz, care vizitase India.
Un alt oaspete atestat de istorici este Carol al IV-lea, care, potrivit blogului "Oradea mea", a vizitat oraşul în 1916 în calitate de comandant al armatei austro-ungare. A fost obligat de Weiszlovitz să părăsească hotelul, însă, din cauza unor întâlniri amoroase petrecute în incintă. Weiszlovitz a murit într-un lagăr din Ungaria, iar în 1947 moştenitorii săi au vândut parterul hotelului. Astăzi, hotelul Parc este în proprietatea unei firme cu acelaşi nume, aflate în insolvenţă, în timp ce spaţiile de la parter sunt revendicate în instanţă de urmaşii moştenitorilor lui Weiszlovitz şi de cei ai cumpărătorului clădirii.