Primul concert ținut în parcul Muzeului Țării Crișurilor din Oradea în cadrul proiectului estival „Tipografia de idei” a fost unul care a împletit muzica, nostalgia și poveștile, narator fiind Nicu Alifantis. Artistul le-a spus orădenilor că are senzația că le cântă unor prieteni, „care au venit aici să ne vedem, să stăm de vorbă, să mai povestim...”.
Orădeni din mai multe generații s-au dus vineri seara să se bucure de concertul susținut de Nicu Alifantis și de membrii trupei Zan (Virgil Popescu, Sorin Voinea, Răzvan Mirică, Relu Bitulescu), despre care solistul a spus „de 28 de ani mă suportă, de 28 de ani îi suport”. Atmosfera a fost una relaxată și nu departe de a fi feerică, grație unui amestec al muzicii și frumuseții parcului de pe strada Armatei Române.
Fanii s-au așezat pe bean bag-uri, pe bănci, pe iarbă, ascultând și fredonând apoi versuri ca „E frumos, e prea frumos la tine-n suflet! / E târziu, e prea târziu la mine-n gând!”. Alții au preferat să rămână în picioare, iar la cele mai romantice sau melancolice dintre piese chiar să-și cheme partenerii/partenerele la dans. Melodiile alese de Alifantis au îndemnat, ce-i drept, la visare: de la „Ce bine că ești”, „Balada blondelor iubiri” și „Emoție de toamnă” la „Nu mă întreba”, „Ce frumoasă despărțire” și „Ploaie în luna lui marte”.
Muzicianul a adăugat în setlist și un cântec de leagăn în aromână, despre care a spus că l-a scris o „pentru bunica și pentru mama mea”, precum și o melodie în portugheză, dedicată bunicului lui, care „a fost navigator, dar s-a prăpădit cu un mare of, acela de a nu ajunge în Portugalia”.
Dovedind că se simte într-adevăr ca între prieteni, Nicu Alifantis a depănat amintiri, spunând că a vizitat pentru prima oară Oradea cu zeci de ani în urmă, că a stat la Hotel Continental și s-a plimbat pe malul Crișului Repede cu alți artiști veniți la un festival, încercând „să înfiripăm povești”. „Am foarte multe amintiri deosebite de la Oradea și mulțumesc sorții că mi-a prilejuit șansa asta, să trec prin locuri care să mi se întipărească în suflet. Oradea este un oraș ca mi-a rămas în suflet”, a spus artistul.
Totodată, de pe scenă, Nicu Alifantis i-a mulțumit unui doctor care profesează într-un spital privat din Oradea, dând de înțeles că acesta l-a salvat. „Aș vrea să-i mulțumesc unui domn care este aici undeva pe iarbă și căruia îi datorez foarte multe și chiar prezența mea fizică aici... și în viață, dr. Bogdan Mut”, a spus muzicianul.
El a lăudat totodată parcul care i-a fost gazdă, precum și activitățile de la Muzeul Țării Crișurilor. „Nu am mai cântat aici niciodată. Este o onoare pentru mine. Îi felicit (n.r. – pe organizatori) pentru ceea ce au făcut și fac cu acest muzeu”, a spus Alifantis.
După o oră și 15 minute de cântare, Nicu Alifantis a coborât de pe scenă, dar s-a întors după aplauzele publicului pentru a cânta, alături de Zan, „Epilog”, cu versuri cât de poate de potrivite: „Iar acuma „noapte bună!” / Întindeți-mi toți o mână / Vă vom răsplăti frumos / Întindeți-mi toți o mână / Sărut mâna, doamnelor. Noapte bună, domnilor”.
Proiectul „Tipografia de idei” continuă până pe 10 septembrie în parcul Muzeului Țării Crișurilor, programând printre altele spectacole de teatru, show-uri pentru copii, proiecții de filme și concerte Mircea Baniciu, Iris, Compact, Vunk și Cargo.