După ce anul trecut a început demersurile pentru a obţine statutul de staţiune turistică de interes naţional, Oradea vrea mai mult. Acum, municipiul încearcă să devină şi staţiune balneară, ceea ce va permite accesarea de fonduri europene pentru clinici care folosesc apa termală. Şi va face din Oradea o concurenţă pentru Băile Felix şi 1 Mai...

„Există potenţial”

Decizia de a demara procedurile pentru atestarea orașului ca staţiune balneară a fost luată la finalul lunii februarie, în Consiliul Local. Aleşii orădenilor şi-au dat acordul ca directorul Asociaţiei pentru promovarea turismului în Oradea şi regiune, Mihai Jurca (foto), să facă demersurile necesare.

Potrivit OUG 109/2000, o staţiune balneară este „localitatea sau arealul care dispune de resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care are o organizare ce permite acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare”.

Fireşte, Oradea speră să devină staţiune balneară graţie zăcământului de apă geotermală existent în subsolul oraşului. „Momentan, în Oradea apa geotermală este folosită pentru încălzire, dar credem că există un potenţial mare de dezvoltare în aşa fel încât apa termală să fie folosită în scopuri curative”, explică Jurca.

Zăcământ la analiză

Despre apa termală se ştie că are multiple efecte terapeutice, dovadă că în vecinătatea Oradiei, în Băile Felix şi Băile 1 Mai, bolnavi din toată ţara şi nu numai îşi tratează felurite afecţiuni, în spitalele și bazele hotelurilor anume construite.

„Nu vom putea folosi apa termală din zăcământul Oradea până nu ştim proprietăţile ei şi bolile pe care le poate vindeca”, zice directorul APTOR. Tocmai de aceea, procedura de desemnare a staţiunii prevede că trebuie realizate studii care să scoată la iveală calitatea apei din zăcământ şi pe baza cărora specialiştii Institutului Naţional de Balneologie să facă recomandări de proceduri.

Studiul nu va stabili volumul zăcământului de apă geotermală de sub oraş ori capacitatea acestuia de „consum”, detalii pe care le va oferi Agenţia Naţională de Resurse Minerale, când va autoriza forajele de apă geotermală.

Dacă Oradea va primi statutul de staţiune balneară, Primăria ar putea construi cu bani europeni baze de tratament. „Există cerere pentru servicii de genul acesta în România şi în străinătate”, spune Jurca. Aşadar, există o piaţă de turişti pe care Oradea ar putea intra...

De 2 x staţiune

Procedura de obţinere a statutului de staţiune ar putea dura luni bune. De altfel, din luna mai a anului trecut, oraşul de pe Crişul Repede a demarat procedurile pentru obţinerea statutului de staţiune turistică de interes naţional.

Această viitoare staţiune acoperă aproape 25% din teritoriul Oradiei şi este compusă din zona centrală, unde turiştii pot admira clădirile monument, dar şi zone verzi ori obiective cu potenţial turistic. Basilica Romano-Catolică, Gara centrală, Dealul Ciuperca, strada Republicii, zona Universităţii, malurile Crişului din amonte de Podul Mareşal Prezan până în zona podului peste centură, în Rogerius, şi Ştrandul Ioşia vor fi toate pe teritoriul staţiunii.

Avantajele înfiinţării staţiunii în mijlocul oraşului sunt multiple. În primul rând, Primăria va putea accesa fonduri europene sau guvernamentale dedicate exclusiv staţiunilor turistice şi menite să crească atractivitatea turistică a oraşului. În plus, operatorii economici privaţi vor avea şansa accederii la fonduri europene rezervate exclusiv acestor zone.

„Pentru staţiunea turistică de interes naţional, avem toate avizele, mai puţin pe cel de la Ministerul Justiţiei. După ce îl vom obţine şi pe acesta, mai avem nevoie de o hotărâre de Guvern”, spune Mihai Jurca. Ţinând cont că situaţia politică este incertă, este greu de estimat când îşi va primi Oradea acest statut. Cert este însă că, în câţiva ani, oraşul de pe Crişul Repede va momi turişti nu doar cu arhitectura Art Nouveau şi cu Aquapark-ul, ci şi cu fala că e staţiune balneoclimaterică...