Orădenii obişnuiţi să se prindă de nas când trec pe lângă Podul Dacia, în zona unde pârâul Paris se varsă în Crişul Repede, vor putea răsufla liniştiţi. Autorităţile au găsit soluţia acestei probleme vechi de câteva decenii: deversarea canalizării menajere a locuitorilor de pe dealurile oraşului în albia pârâului.
Administraţia Bazinală de Apă Crişuri va întuba pârâul, nemailăsând loc pentru nicio scăpare de mizerii. Paralel cursului său, Compania de Apă va realiza un canal de colectare, astfel că locuitorii de pe deal fie se vor racorda la acesta, fie vor rămâne cu dejecţiile în curţi...
Problemă veche
Pârâul Paris (sau Pasteur, cum mai e numit), izvorăşte lângă lacul Săldăbagiu de Munte, şerpuieşte printre străzile Gheorghe Doja şi Louis Pasteur şi se varsă în Crişul Repede printr-o gură de canalizare de pe malul drept aflată lângă Podul Dacia. "În anii '50 s-a început întubarea pârâului, dar s-a făcut doar pe două porţiuni, cele mai uşor accesibile. Ulterior, nimeni n-a mai continuat lucrările", explică şeful ABA Crişuri, Pasztor Sandor (foto).
De atunci, oraşul s-a tot extins, dealurile Oradiei s-au umplut de case, astfel că, în prezent, nimeni nu poate spune cu certitudine de la câte gospodării adună pârâul dejecţiile. Dar cert e că le adună! Marile probleme au apărut după ce tot mai mulţi locuitori şi-au legat ţevile de scurgere direct la canalizarea pluvială care se varsă în pârâu. "Nici nu vreţi să ştiţi ce a ajuns în Criş. Şi uleiuri hidraulice am găsit!", spune Pasztor, dând doar un exemplu de substanţe care poluează grav şi pe termen lung atât pârâul, cât şi Crişul în care se varsă.
Imposibil de identificat
Pe străzile din zona Doja, reţeaua de canalizare menajeră e la un nivel mai înalt decât cel al caselor. Drept urmare, ca să "urce" deşeurile din fosa septică în reţea, orădenii ar fi avut nevoie de o pompă. Cel mai probabil, mulţi dintre ei au preferat ca, în loc să facă această investiţie, să lase deşeurile să curgă "natural" la vale. Adică în pârâu. Iar de aici, direct în Criş, astfel că putoarea i-a făcut pe orădeni să facă sute de reclamaţii la Garda de Mediu. Degeaba...
"Ca să-i prinzi pe poluatori, ar trebui să ştii când deversează dejecţiile, să mergi pe canalizare în sus, să iei probe pentru a le dovedi vinovăţia. Asta e, practic, imposibil", zice şeful Gărzii de Mediu, Călin Mocan (foto).
Fără sancţiuni
Toate problemele vor dispărea, însă, în curând, datorită unei colaborări între ABA Crişuri, Compania de Apă Oradea şi Primărie. Lucrătorii ABA vor curăţa cursul pârâului, acum plin de mizerii de tot felul. Apoi, la fel cum au făcut cu alte pârâuri mici din oraş, precum Adona ori Crişul Mic, vor întuba şi Parisul. "Tot cursul pârâului va fi întubat, de la izvoare până la vărsarea în Crişul Repede, iar orice racord va fi blocat", a precizat şeful ABA Crişuri.
În paralel, CAO va realiza un canal colector, care va coborî dealul pe lângă pârâu, şi la care vor fi racordate toate casele din zonă. "Noi le ducem ţevile până la limita proprietăţilor, oamenii nu vor trebui să facă niciun efort financiar deosebit, trebuie doar să se racordeze", explică directorul tehnic al Companiei, Gheorghe Popa (foto). CAO nici măcar nu va căuta să-i amendeze pe cei care s-au legat ilegal la acest pârâu. "Problema e prea veche ca să mai căutăm vinovaţi. Important e să o rezolvăm pentru totdeauna", zice Popa.
Ultima "treabă" mare
Civilizaţia costă! Partea de lucrări ce revine ABA Crişuri e estimată la 3,5 milioane de euro, iar cea a CAO la 250.000 de euro, această din urmă sumă fiind oferită de Primărie, după ce aleşii din Consiliul Local vor aproba proiectul. "Lucrările sunt avizate de Administraţia Naţională Apele Române. Urmează să primim şi avizul Ministerului Mediului, iar apoi să găsim sursa de finanţare pentru partea noastră de lucrări", spune Pasztor Sandor.
Fie că se vor face din fonduri europene, fie pe bani din bugetul de stat, lucrările vor începe anul acesta, garantează şeful ABA Crişuri. La final, Oradea se va putea lăuda că are cursurile de apă sub control. "Aceasta e ultima problemă mare a oraşului, din perspectiva noastră", spune Pasztor, mulţumit că restul pârâurilor cu probleme deja au fost sau sunt în curs de întubare. Nemaifiind, deci, simple gropi de gunoaie plutitoare...