Oradea se numără printre orașele din România în care verile au devenit semnificativ mai fierbinți, iar valurile de căldură și furtunile severe impun măsuri urgente de adaptare urbană. Un raport al Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice arată că, în ultimele decenii, temperaturile medii de vară au crescut în toate orașele analizate, iar numărul zilelor cu stres termic este în creștere accentuată.
Documentul, intitulat „De la recomandări la acțiune: pregătirea orașelor pentru provocările climatice ale verii”, este adresat în primul rând autorităților publice locale și atrage atenția că orașele României sunt deja afectate de schimbările climatice, nu doar amenințate de ele.
Oradea, cu veri tot mai calde
Potrivit raportului, temperatura medie a verilor, adică perioada iunie-august, a crescut la Oradea de la 20,01 grade Celsius în intervalul 1961-1990 la 21,64 grade în perioada 1991-2025. Diferența este de 1,63 grade Celsius, iar tendința de încălzire este estimată la 0,446 grade pe deceniu.
Oradea apare astfel în rândul orașelor în care încălzirea verilor este clară. Clasamentul este condus de Craiova, Galați, Iași, Brașov, București, Ploiești și Cluj-Napoca.
Creșterea este vizibilă și în ceea ce privește stresul termic, calculat cu ajutorul indicelui UTCI, care ține cont nu doar de temperatură, ci și de umiditate, vânt și radiație solară.
În Oradea, numărul mediu al zilelor cu stres termic intens a crescut de la 24,6 zile pe vară, în perioada 1961-1990, la 39,4 zile, în perioada 1991-2025. Asta înseamnă aproape 15 zile în plus de disconfort termic sever în fiecare vară!
Valurile de căldură, risc pentru sănătate
Autorii raportului avertizează că valurile de căldură reprezintă un risc major pentru sănătatea publică, în special pentru vârstnici, copii, persoane cu boli cronice, persoane fără adăpost și muncitori expuși la temperaturi ridicate.
În România, valurile de căldură au fost asociate cu o creștere a mortalității. Raportul amintește că, în perioada 1969-2023, aceste fenomene au fost legate de peste 7.100 de decese în 16 orașe analizate, dintre care peste 2.000 doar între 2013 și 2022. Cele mai multe decese au fost estimate în București, urmat de Cluj, Ploiești și Iași.
În plus, căldura extremă afectează infrastructura, transportul, agricultura, consumul de energie și productivitatea muncii. În mediul urban, efectul este amplificat de așa-numita „insulă de căldură urbană”: asfaltul, betonul și clădirile rețin căldura, iar lipsa spațiilor verzi face ca temperaturile resimțite să fie și mai ridicate.
Ce ar trebui să facă primăriile
Raportul propune autorităților locale o serie de măsuri concrete, precum amenajarea unor spații interioare de răcorire, accesibile populației în timpul caniculei, extinderea accesului la apă potabilă în spațiile publice, montarea de cișmele și fântâni, dar și protejarea lucrătorilor expuși la temperaturi ridicate, prin adaptarea programului de lucru și asigurarea echipamentelor necesare.
Autoritățile locale sunt îndemnate să adapteze stațiile de transport public, să creeze zone de umbră, să comunice clar riscurile către populație și să transmită din timp avertizări, inclusiv prin canale moderne, precum aplicații mobile, SMS-uri sau panouri electronice.
Pe termen mai lung, raportul recomandă extinderea spațiilor verzi urbane, crearea de coridoare umbrite, reducerea suprafețelor impermeabile, folosirea materialelor deschise la culoare pentru clădiri și amenajări urbane, realizarea unor hărți locale de risc climatic și integrarea adaptării la schimbările climatice în toate politicile locale.
Concluzia raportului este că orașele din România nu mai pot trata schimbările climatice ca pe o problemă de viitor, deoarece valurile de căldură, stresul termic și furtunile severe afectează deja sănătatea populației, infrastructura și economia locală.
„Adaptarea la schimbările climatice nu mai este opțională, ci o investiție în calitatea vieții, sănătatea și competitivitatea orașelor din România”, subliniază autorii documentului.
Citește aici întreg raportul publicat de InfoClima.ro: