Proaspătul câștigător al alegerilor parlamentare din Ungaria, liderul partidului Tisza, Péter Magyar, a amintit, în prima sa conferință de presă susținută luni, de „cei un milion de pași” făcuți anul trecut până la Oradea, l-a acuzat pe Kelemen Hunor că ar fi avut un rol în dezinformarea maghiarilor din România, iar pe Viktor Orbán de „trădare” pentru susținerea AUR. În același timp, Magyar a promis o „reancorare” a Ungariei în Uniunea Europeană și o relație de bună vecinătate cu Bucureștiul.
În conferința de presă întinsă pe aproape trei ore, liderul ungar a adus explicit în discuție România și comunitatea maghiară din Transilvania. El a susținut că majoritatea maghiarilor din Transilvania au votat cu Fidesz deoarece au fost induși în eroare de partidul lui Orbán prin „propagandă mincinoasă”, iar un rol important în acest sens l-ar fi avut, la nivel local, și UDMR.
„Dar trecem peste asta, voi oferi tot sprijinul maghiarilor din afara granițelor. Voi vorbi și cu Kelemen Hunor, ne-a căutat. Îi voi spune că nu sunt genul care se supără, aștept apelul lui”. „Cred că nu a fost corect”, a afirmat acesta, adăugând că „nu a fost corect”, dar că nu intenționează să rupă dialogul: „O să vorbesc cu Kelemen Hunor și o să îi spun că nu port ranchiună”.
Pe de altă parte, Magyar a transmis un mesaj conciliant către București, afirmând că își dorește „cooperare economică și culturală” și o relație bazată pe respect reciproc între cele două state. „Ne dorim să cooperăm (…) Să ne respectăm reciproc și să nu ne mai criticăm atât de mult”, a spus liderul ungar arătând că „chiar și România ar putea fi inclusă în Grupul de la Vișegrad (V4)”.
Un milion de paşi spre Oradea
Magyar a făcut referire directă la Oradea, evocând protestul inedit la care a participat anul trecut, când a mers pe jos de la Budapesta până în oraș, în semn de nemulțumire față de politica lui Orbán, despre care spune că „i-a trădat” pe maghiarii din afara granițelor, inclusiv pe cei din Transilvania, prin susținerea liderului AUR, George Simion.
„Când Viktor Orbán și-a trădat țara, în repetate rânduri, când a trădat maghiarii care trăiesc în afara țării, minoritatea din România, maghiarii din Transilvania, atunci când l-a susținut pe George Simion (…) atunci am decis să mergem spre Oradea”, a declarat Magyar, precizând că a făcut un milion de pași „trecând prin cele mai mici sate maghiare, către frații și surorile noastre din afara granițelor”.
sursa video: TikTok, Digi24
Schimbare de regim
Péter Magyar a mai explicat că votul de duminică exprimă voința alegătorilor de a menține Ungaria în UE și NATO, chiar dacă blocul comunitar rămâne „birocratic” și dominat de compromisuri. „Vom avea dezbateri, dar nu mergem acolo să ne certăm de dragul conflictului”, a punctat acesta.
În plan politic intern, Magyar a cerut o tranziție „rapidă și scurtă” a puterii și i-a solicitat președintelui Tamás Sulyok să convoace Parlamentul „cât mai curând posibil”, chiar înainte de termenul limită de 30 de zile, cerând totodată să fie însărcinat cu formarea guvernului: „Țara noastră nu are timp de pierdut”.
Noua majoritate va modifica Constituția pentru a limita mandatul premierilor la maximum opt ani, măsură care ar urma să se aplice și retroactiv, blocând revenirea la putere a lui Viktor Orbán, aflat în funcție de 16 ani. Magyar a promis „restabilirea democrației” și a mecanismelor de control și echilibru și a reiterat apelul la demisia președintelui Sulyok, pe care l-a numit „o marionetă”. În privința viitorului cabinet, a spus că nu va anunța deocamdată numele-cheie.
A mulţumit Rusiei şi Chinei
Pe plan extern, liderul ungar a mulțumit Rusiei și Chinei pentru reacția la rezultat și a pledat pentru relații „pragmatice” cu Moscova, în condițiile dependenței energetice, afirmând totodată că i-ar cere lui Vladimir Putin să oprească războiul din Ucraina, deși nu se așteaptă să fie ascultat. Kremlinul, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, a transmis că așteaptă continuarea cooperării.
Magyar a insistat că Ungaria „susține pacea” și a criticat fostul guvern pentru accentul pus pe dosare externe în detrimentul problemelor interne: „A vorbit despre orice, mai puțin despre problemele care îi afectează pe maghiari”. „Istoria noastră nu se scrie la Bruxelles sau la Washington, ci în Ungaria”, a adăugat el.
În domeniul energiei, a arătat că Ungaria „nu își poate schimba geografia” și va continua să importe din Rusia, încercând însă diversificarea surselor. El a apreciat că, după încheierea războiului din Ucraina, sancțiunile europene ar putea fi ridicate pentru a proteja competitivitatea economică, subliniind totodată că va apăra drepturile omului „fără să ne împușcăm singuri în picior”.
SUA, un partener important
Referitor la Ucraina, Magyar a susținut menținerea opțiunii de neparticipare la finanțarea pachetului european de 90 de miliarde de euro și a respins o aderare accelerată a Kievului la UE, considerând „imposibil” ca o țară aflată în război să fie primită. El a precizat că toate statele candidate trebuie să urmeze același parcurs și că ar dori un referendum în Ungaria, apreciind că aderarea Ucrainei nu este realistă „în următorii zece ani”. Totodată, a cerut implementarea acordului deja convenit, fără renegocieri, subliniind dificultățile financiare ale Ungariei și necesitatea deblocării fondurilor europene.
În relația cu Statele Unite, Magyar a declarat că acestea rămân „un partener foarte important”, dar nu intenționează să îl contacteze pe Donald Trump, lăsând totuși deschisă posibilitatea dialogului. El a sugerat că aniversarea a 70 de ani de la Revoluția din 1956 ar putea fi un moment potrivit pentru invitarea liderilor internaționali la Budapesta.
Fără presă de propagandă
Întrebat cum va fi asigurată libertatea presei în Ungaria, în condițiile în care o mare parte a mass-media este considerată apropiată de Fidesz, prin intermediari, Péter Magyar a declarat că miniștrii viitorului guvern Tisza vor fi permanent disponibili pentru jurnaliști, nu vor construi o mașinărie de propagandă și vor funcționa cu unul sau doi purtători de cuvânt.
El a subliniat că rezultatul alegerilor a fost obținut în condițiile în care, timp de doi ani, nu a fost invitat nici măcar o dată la televiziunea publică, iar telespectatorii au auzit zilnic „300 de minciuni” despre el. Magyar a anunțat că va interzice finanțarea ilegală din fonduri publice a presei de propagandă, măsură care, potrivit lui, este și o obligație europeană.
Ca exemplu, a indicat postul TV2, apropiat de cercurile lui Viktor Orbán, care ar fi primit de zece ori mai multă publicitate de stat decât RTL, subliniind că astfel de practici trebuie înlocuite cu reguli de piață.
În opinia sa, această schimbare ar elimina de la sine mecanismele de propagandă. Ca primă măsură, Magyar a spus că va suspenda serviciul de știri al televiziunii publice până când va putea fi garantat echilibrul editorial, adăugând că, sub guvernarea Tisza, și politicienii Fidesz vor avea acces în media publică.
„După un an și jumătate, azi dimineață am primit o invitație la televiziunea publică să-mi prezint punctul de vedere. Înțeleg gluma, dar nu-mi place”, a mai declarat Magyar.