Aproape pe nesimţite, un oraş, ca o persoană, se schimbă an de an. Fie că îşi modifică semnificativ aspectul, fie că doar se aliniază la necesităţile şi trendul actualităţii, un oraş rămâne viu şi evoluează neîncetat.
Fără doar şi poate, orădenii adulţi de astăzi îşi dau seama cât s-a schimbat oraşul faţă de starea de acum 20 de ani, dar câţi pot spune oare cum va arăta peste alte două decenii? Deşi nimeni nu poate da răspunsul "la virgulă", specialiştii trasează liniile pe care Oradea ar trebui să le urmeze în dezvoltarea sa. Aşa încât peste alţi 20 de ani urbea să fie una plăcută turiştilor, dar mai cu seamă locuitorilor săi...
Visul face modernizarea
Modul în care Oradea va arăta peste două decenii depinde în mare măsură de Planul Urbanistic General, actul care stabileşte direcţiile de dezvoltare a oraşului. PUG-ul Oradiei, aflat acum în lucru pentru următorii 10 ani, reglementează unde şi ce se poate construi, şi care sunt normele de urbanism. Altfel spus, stabileşte cadrul general, urmând ca detaliile să fie bătute în cuie de cei care se vor afla pe viitor la conducerea oraşului. "Pentru ca lucrurile să prindă contur, prima condiţie este să îţi propui. Orice modernizare a pornit de la un vis, de la un plan", spune Adriana Lipoveanu (foto), arhitectul-şef al oraşului.
În opinia acesteia, peste 20 de ani Oradea ar trebui să rămână un oraş cosmopolit, în care modernitatea şi tradiţia să se îmbine perfect. "Centrul istoric urmează să fie complet reabilitat, cu toate problemele rezolvate", spune funcţionara. Din zona zero nu vor putea lipsi iluminatul arhitectural de calitate şi mobilierul urban armonizat cu arhitectura. În plus, Oradea are nevoie obligatoriu de o piaţă publică în adevăratul sens al cuvântului. "Ar trebui închegată în jurul Pieţelor Unirii şi Ferdinand", zice Lipoveanu. Lucru posibil chiar să se întâmple, dat fiind că Piaţa Unirii va fi transformată în mare parte în zonă pietonală începând chiar din acest an. "Landmark-ul" oraşului vor fi malurile Crişului Repede, care în viitor să fie împânzite cu terase şi structuri pietonale.
Metroul de Oradea
Traficul oraşului va trebui la rându-i reorganizat. Arhitectul Cristian Puşcaş (foto) e convins că trebuie extinse liniile de tramvai, care să nu se suprapună cu şoselele. "Oradea ar trebui să aibă şi o reţea de cale ferată subterană", crede Puşcaş.
Peste două decenii, un rol important în trafic îl vor avea pistele de biciclete. "E necesar să avem o zonă cu zero emisii de dioxid de carbon, unde să nu circule maşini, şi să dezvoltăm infrastructura cicloturistică. Traseul prioritar ar trebui să conecteze Universitatea cu Piaţa Unirii", confirmă şi Lipoveanu.
Pentru un trafic fluent, Puşcaş e convins că Oradea viitorului va trebui să aibă ghişee de plată pentru diverse taxe şi impozite şi în marile cartiere. În perimetrul centrului istoric, parcările să fie subterane ori supraetajate, în orice caz cât mai puţine pe carosabil. "Zona centrală trebuie să fie dedicată în principal pietonului", conchide arhitectul.
Adio, mătură!
Oradea nu va fi un oraş frumos dacă nu va avea şi spaţii verzi pe măsură. Acestea vor trebui delimitate de şosele, ca maşinile să nu mai "încalece" iarba, şi vor fi dotate obligatoriu cu sisteme de irigare subterane. "Fiecare an e tot mai secetos, aşa că e clar că toate spaţiile verzi vor trebui irigate. Altfel, vor fi doar nişte bucăţi de pământ sterp", spune Ionel Ban (foto), director de producţie la RER Ecologic Service. Întreţinerea parcurilor se va face exclusiv mecanizat, ca de altfel întreaga salubrizare a oraşului. "Măturatul manual va dispărea. Se va face curăţenie doar mecanizat, ceea ce înseamnă aspirare, deci mai multă eficienţă", zice Ban.
La capitolul deşeuri, viitorul va fi, fără doar şi poate, al reciclării, iar orădenii vor trebui să revalorifice cea mai mare parte din deşeurile produse. Din deszăpezirea oraşului pe timp de iarnă va trebui să dispară nisipul. "E considerat material antiderapant, dar adevărul e că nu rezolvă mare lucru", explică Ban. Nu în ultimul rând, pentru ca oraşul să fie la nivelul Europei Occidentale, viitorul nu poate fi imaginat decât cu condiţia ca toate străzile oraşului să fie asfaltate. "O stradă neasfaltată nu e introdusă în programul de curăţenie stradală şi, deci, este sursă de noroi pentru restul străzilor", spune directorul RER.
Cât din estimările specialiştilor de azi vor deveni sau nu realitate e greu de spus. Pentru că, în fond, faţa oraşului va depinde întotdeauna de oamenii săi şi de cât de mult ţin ei la urbea lor. Toţi, nu doar specialiştii.