Consiliul Naţional al Elevilor nu mai este condus de orădeanul Horia Oniţa. Tânărul, care a şi absolvit liceul în această vară, deci nu mai este elev, şi-a încheiat joi mandatul întins pe 17 luni. Începând de vineri, CNE este condus de fostul vicepreşedinte Vlad Ştefan, un tânăr din Braşov.

"A fost un mandat pe care l-am început cu dorinţa de a transforma filosofia mişcării de reprezentare a elevilor într-una puternică, practică, care îşi asumă necesitatea de a-şi asuma, în pofida oricăror consecinţe, semnalarea şi contracararea abuzurilor din sistem, cât şi responsabilitatea de a se poziţiona public pe teme de importanţă majoră care tind să nu fie abordate tocmai din cauza impactului pe care îl au şi a dificultăţii unei reforme veritabile care să elimine lacunele imense din sistemul de învăţământ preuniversitar", a scris Horia Oniţa pe Facebook, la finalul mandatului său.

Tânărul a făcut bilanţul lucrurilor pe care, alături de colegii săi, a reuşit să le schimbe. "Elevii din generaţiile următoare vor avea parte de multe drepturi de care noi am fost privaţi, precum: manuale şcolare pentru clasele XI-XII, Statutul Elevului, codul drepturilor şi obligaţiilor elevului, cu multe aspecte de bun-simţ ce erau încălcate până în prezent, reduceri de 50% conform legii la biletele de tren, dreptul de vot în Consiliul de Administraţie, renunţarea la pragul de 0.5 puncte la Evaluare Naţională şi Bacalaureat", a spus Oniţa.

De asemenea, el a precizat că a participat la numeroase dezbateri, emisiuni, şedinţe, a făcut zeci de cereri de informaţii publice şi a semnalat zeci de încălcări a legislaţiei în şcolie din România şi a încercat să promoveze ideea că "elevul nu mai poate fi considerat doar un apendice al şcolii, aşa cum de mult prea multe ori se întâmplă".

Tot în mandatul lui Oniţa, CNE a făcut un raport ("Rezoluţia privind viziunea asupra sistemului de învăţământ din perspectiva reprezentanţilor elevilor"), realizat pe baza unui chestionar aplicat la 10,000 de elevi, ce vorbeşte de curriculum, de docimologie, dotări, grupuri sociale dezavantajate, abandon, drepturi şi obligaţii, voluntariat ori rolul elevului în comunitate. 

"Totuşi, ceea ce vreau să rămână din mandatul pe care l-am coordonat este, pe lângă păstrarea drepturilor câştigate pentru elevi, o mentalitate prin care elevii reprezentanţi se informează mai mult, luptă mai mult pentru elevi şi pentru educaţia din România, se implică mai mult în comunitate şi aduc mai multă plusvaloare", a concluzionat Horia Oniţa.

Tânărul a mai arătat că CNE a devenit un actor important în scena educaţiei preuniversitare, fiind convocat inclusiv la întâlnirea preşedintelui României cu societatea civilă, şi "este prioritar să îşi dezvolte acest statut, să îşi păstreze independenţa decizională şi să îşi dezvolte independenţa juridică".

Oniţa le-a mai mulţumit tuturor colegilor cu care a colaborat. "Voi lupta în continuare, indiferent de locul în care mă voi afla, acum din postura de vicepreşedinte al Consiliului Tineretului din România, pentru progresul educaţiei româneşti şi pentru drepturile şi interesele elevilor din România. Les meilleur est a venir!", a mai spus fostul preşedinte CNE.