Fostul director general al Microsoft România, orădeanul Silviu Hotăran, a fost pus sub acuzare de procurorii DNA, în dosarul Microsoft. El a fost chemat, luni, în faţa procurorilor, pentru a da declaraţii, iar anchetatorii l-au anunţat că este urmărit penal, după cum anunţă Digi24.ro.

Hotăran a condus Microsoft România până în 2004, respectiv în perioada 2007-2008.

Procurorii DNA îl consideră suspect în cazul mitei date pentru un contract cu statul. Este vorba despre contractele încheiate în 2004 şi prelungite în 2009 pentru închirierea de licenţe Microsoft folosite în şcoli, arată Digi 24.

După cum BIHOREANUL a mai scris, Silviu Hotăran s-a născut la Oradea, în 1955. Absolvent al fostului Liceu nr. 4, actualmente Colegiu Naţional "Mihai Eminescu", la clasa specială de fizică, a plecat să studieze Matematica la Bucureşti, dar după numai câteva zile în Capitală, s-a răzgândit, şi după cinci ani, a absolvit şef de promoţie, la Politehnică, la specializarea Software.

A primit imediat un post de cercetător principal la Institutul de Tehnică de Calcul Bucureşti, iar în noiembrie 1991, a ajuns peste noapte, managerul firmei Ciel, proaspăt înfiinţată. Cinci ani mai târziu, devenea primul angajat a companiei Microsoft, care s-a deschis şi la Bucureşti.

În cei opt ani petrecuţi ca director al filialei româneşti, a crescut de 50 de ori cifra de afaceri, aşa că, în 2004, a preluat şefia şefia peste Microsoft South East Europe. Mai precis, a vegheat, până anul trecut, fiecare pas al companiei în Slovenia, Slovacia, Croaţia, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Albania, Bulgaria, România şi Moldova.

De-a lungul carierei sale, orădeanul a primit o mulţime de distincţii importante. În 2003, preşedintele Ion Iliescu i-a acordat premiul de excelenţă pentru cariera IT, în 2004 a primit Ordinul "Steaua României", grad de Cavaler, iar anul trecut i-a fost decernat premiul Oskar Capital pentru "Managerul anului".

UPDATE: Atât Hotăran, cât și un alt reprezentant al Microsoft România, Ovidiu Petrișor Artopolescu, respectiv un altul de la Fujitsu Siemens Computers GmbH, Claudiu Ionuț Florică, au fost puși sub control judiciar. Potrivit unui comunicat al DNA, în sarcina acestora s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată. Prejudiciul total se ridică la 66.965.343 dolari.

Pe de altă parte, notează Digi 24, în dosarul Microsoft au mai fost condamnaţi definitiv fostul ministru PDL Gabriel Sandu (3 ani de închisoare cu executare), fostul primar Gheorghe Ştefan (6 ani de închisoare cu executare) şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae (2 ani şi 4 luni de închisoare cu executare).

Aceasta este doar o parte a marelui dosar Microsoft. Cealaltă parte, disjunsă, îi priveşte pe numeroşi foşti miniştrii PSD şi PDL. În acest caz încă nu a fost stabilit prejudiciul, mai arată sursa citată.

Ceilalţi foşti miniştri vizaţi şi acuzaţiile formulate:

Ecaterina Andronescu, ministru al Educaţiei în perioada decembrie 2000 - iunie 2003, decembrie 2008 - octombrie 2009, respectiv iulie 2012 - decembrie 2012, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Printre altele, aceasta ar fi aprobat bugetul pentru derularea programului SEI, respectiv pentru licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme. Ca urmare ar fi fost achiziţionate servicii şi produse la preţuri peste valoarea pieţei (licenţe cu 30-40% mai scumpe, calculatoare şi produse software la preţuri cu până la 50% mai mari). Pe 19 noiembrie 2014, Senatul a avizat cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru.

Dan Nica, ministru al Comunicaţiilor în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta ar fi acţionat similar Ecaterinei Andronescu. În plus, procurorii l-au acuzat că, în perioada aprilie-noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off-shore, cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică, aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. În schimb, în baza influenţei pe care o avea, Nica urma să asigure încheierea contractului în condiţiile propuse de respectiva firmă. În cazul lui Nica, ancheta a fost îngreunată de faptul că DNA a trebuit să ceară avizul Parlamentului European pentru urmărirea penală a acestuia. În septembrie 2015, Comisia Juridică a PE a anunţat că-şi declină competenţa în ceea ce priveşte ridicarea imunităţii fostului ministru PSD.

Adriana Ţicău, ministru al Comunicaţiilor în perioada iulie-decembrie 2004, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Potrivit procurorilor, aceasta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Pe 3 octombrie 2014, preşedintele Traian Băsescu a aprobat cererea DNA privind începerea urmăririi penale.

Daniel Funeriu, ministru al Educaţiei în perioada 2009-2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. În baza notei semnate de acesta ar fi fost încheiat un contract de furnizare licenţe pentru care Ministerul Comunicaţiilor ar fi plătit 8,82 milioane de euro. Potrivit procurorilor, ar fi fost vorba de 179.259 de licenţe, cu 72.990 mai mult decât calculatoarele compatibile existente în sistemul educaţional. Şi în cazul lui Funeriu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată în octombrie 2014.

* Alexandru Athanasiu, ministru al Educaţiei în perioada 2003-2005, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată tot în octombrie 2014.

Mihai Tănăsescu, ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. În plus faţă de ceilalţi foşti miniştri, acesta a fost acuzat că, în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Şi în cazul lui Tănăsescu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată de preşedinte în octombrie 2014.

Şerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în perioada decembrie 2000 - octombrie 2003, a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze două hotărâri de Guvern şi Contractul de licenţiere Microsoft în condiţiile pe care le negociase. Senatul a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale pe 19 noiembrie 2014.

Valerian Vreme, ministru al Comunicaţiilor în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi încheiat contractul subsecvent de suplimentare a numărului de licenţe pentru şcoli, în baza căruia Ministerul Comunicaţiilor a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro. Camera Deputaţilor a aprobat pe 13 octombrie 2014 cererea DNA privind începerea urmăririi penale împotriva sa.