Orădeni pe minus: Oraşul are o populaţie tot mai îmbătrânită şi împuţinată

Dacă zicala "omul sfinţeşte locul" este adevărată, Oradea are motive să se teamă: an de an are tot mai puţini oameni care s-o desăvârşească! Trendul demografic negativ al României se resimte din plin în reşedinţa de judeţ: populaţia Oradiei e în continuă scădere în ultimele două decenii, fenomen ce s-a mai petrecut doar în perioada celor două războaie mondiale.

Îngrijorător este că tendinţa se menţine, prevestind o populaţie tot mai redusă numeric şi mai îmbătrânită. Asta dacă nu cumva orădenii vor să contrazică statisticile şi se vor pune pe făcut copii...

Oradea, ca Timişoara

Cele mai vechi informaţii statistice despre populaţia Oradiei datează din 1850, când oraşul avea 18.904 locuitori. Două decenii mai târziu, urbea număra 28.698 de suflete, iar în 1890 exact 40.750. Pe atunci, Oradea se compara cu Timişoara (43.000 de locuitori) şi avea dublul populaţiei din Satu Mare. Astăzi, Oradea are în continuare de două ori mai mulţi locuitori decât oraşul din nord, dar cu mult mai puţini decât capitala Banatului...

Un recensământ mai amplu s-a făcut în 1900, când Oradea avea 47.018 civili şi 3.159 militari, majoritatea locuitorilor, 25.596, fiind bărbaţi. Recensământul conturează şi alte caracteristici ale orădenilor de atunci: 29.833 erau necăsătoriţi, 16.703 aveau soţi sau soţii, 3.488 erau văduvi sau văduve, iar 153 divorţaţi. La acea vreme, 44.750 orădeni (adică 89% din totalul populaţiei) s-au declarat unguri, 3.335 români (6,6%), 1.404 germani (2,7%), 188 slovaci (0,37%), 27 ruteni, 25 croaţi, 21 sârbi şi 427 polonezi şi ceho-moravi. Un număr de 34.175 de orădeni (66% din total) ştiau să citească şi să scrie.

Apogeul

Până în 1910, populaţia oraşului a crescut cu 27,9%, la 64.169 de persoane, care locuiau în 5.365 de case, ce totalizau 23.179 camere (din care 1.267 camere de baie). Numai 201 de locuinţe aveau încăperi aparte pentru dormit.

Populaţia Oradiei a fost pe un trend crescător în următoarele decenii, astfel că în 1930 oraşul avea 88.830 locuitori. Holocaustul din al doilea război mondial a provocat, însă, scăderea populaţiei, astfel că în 1948 în oraş mai trăiau 83.991 persoane, din care jumătate, mai exact 42.630 (51,6%) erau maghiari, iar 20.914 (adică 25,3%) români. Ulterior, fiecare recensământ a consemnat tot mai mulţi orădeni: 98.950 în 1956, 122.534 în 1966, 170.531 în 1977.

Numărul orădenilor a crescut în principal pentru că mulţi tineri din mediul rural au emigrat spre municipiu, ocupând locurile de muncă din fabrici şi uzine, dar şi datorită faptului că regimul comunist a interzis avorturile. Aşa se face că, imediat după apusul erei comuniste, în 1992, Oradea a cunoscut apogeul demografic: 222.741 locuitori.

Populaţie îmbătrânită

Dacă în 2002 oraşul mai avea doar 206.614 locuitori, în ultimii 20 de ani numărul acestora a continuat să scadă. Cele mai recente date statistice, consemnate la recensământul din 2011, arată că Oradea are o populaţie rezidentă de 196.367 persoane, reprezentând 34,1% din totalul bihorenilor. Din acest punct de vedere, municipiul se numără între primele 10 din ţară, după Bucureşti, Cluj Napoca, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Craiova, Braşov, Galaţi şi Ploieşti.

Potrivit datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Bihor, în prezent femeile (103.635) sunt mai numeroase, ceea ce înseamnă că sunt doar 89 de bărbaţi la 100 de femei. 13,4% din totalul populaţiei are vârste de până la 14 ani, în timp ce adulţii (consideraţi de statisticieni cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) alcătuiesc 74,3% din total. Vârstnicii de la 65 de ani în sus reprezintă 12,3% din populaţie.

Ponderea tinerilor şi vârstnicilor din Oradea i-a determinat pe statisticieni să caracterizeze populaţia oraşului ca fiind foarte îmbătrânită. Conform datelor statistice, "orădeanul mediu" are 39,6 ani şi o speranţă de viaţă de 74,8 ani. Mai mult trăiesc femeile (78,3 ani), în timp ce bărbaţii ating, în medie, vârsta de 71,1 ani.

Mame puţine, copii şi mai puţini

Scăderea numărului orădenilor se manifestă deopotrivă la femei şi bărbaţi. Însă, cu o diferenţă substanţială: femeile mai puţine influenţează negativ şi populaţia oraşului. Doar 52% din orădence, adică 53.655 persoane, reprezintă contingentul feminin fertil, deci femeile care încă mai pot avea copii. Cu cât acest segment e mai redus numeric, cu atât se vor naşte mai puţini bebeluşi, sporul natural va scădea şi, astfel, se va reduce în continuare populaţia oraşului. În prezent, o orădeancă naşte în medie 1,2 copii, mult sub nivelul care ar asigura înlocuirea în timp a generaţiilor, care este de 2,1 copii la o femeie. Aşa că, dacă "apetitul" scăzut se păstrează, populaţia oraşului se va împuţina şi va îmbătrâni.

Nici raportul dintre naşteri şi decese, adică sporul natural, nu este pozitiv. În 2013, în Oradea s-au născut 1.591 copii şi au murit 1.921 persoane, diferenţa fiind de -330 persoane. În acelaşi an, s-au oficiat 1.352 căsătorii şi au fost pronunţate 382 divorţuri. În medie, o orădeancă se mărită la 27,2 ani, iar un bărbat la 30. Culmea e că vârsta medie a divorţului e apropiată: 28,8 ani la femei, 32 de ani la bărbaţi!

În schimb, de notat că în 2013 au plecat cu reşedinţa din Oradea 1.979 de persoane, în timp ce alţi 4.710 oameni şi-au stabilit reşedinţa aici.

Activi vs. inactivi

Scăderea demografică se reflectă şi în numărul elevilor. Dacă în 1989 în Oradea erau 43.022 elevi, azi mai sunt 38.000, cu tot cu cei care locuiesc în mediul rural, dar învaţă în oraş. Şi numărul studenţilor este în cădere liberă. În 2005, Universitatea din Oradea avea 25.415 studenţi, în timp ce azi are sub 15.000, mai puţini decât în anul 2000, de pildă, când număra 16.230 studenţi, cifrele incluzând şi studenţii din afara municipiului ori chiar a judeţului. La recensământul din 2011, elevi şi studenţi originari din Oradea erau, împreună, sub 30.000...

Din perspectiva statisticienilor, elevii şi studenţii reprezintă populaţia inactivă a oraşului, alături de cei 48.079 pensionari. Astfel, locuitorii activi, adică angajaţii şi şomerii, sunt cu 5.000 mai puţini decât cei inactivi. Conform datelor DJS Bihor, dintre cei 90.259 orădeni care lucrează, 84.751 sunt salariaţi, iar 5.445 patroni ori lucrători pe cont propriu. Cei mai mulţi orădeni lucrează în comerţ şi servicii (66%), în industrie şi construcţii sunt angajaţi 31,9%, iar alţi 2,1% lucrează în agricultură, silvicultură şi pescuit. Potrivit datelor Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă, luna trecută Oradea număra 1.414 şomeri. Recensământul din 2011 arată că Oradea are 5.337 de muncitori necalificaţi.

Cam săraci...

Deşi nu există date publice despre veniturile orădenilor, ci doar ale bihorenilor în general, este de presupus că locuitorii municipiului nu pot fi departe de media judeţului. În 2013, un bihorean a câştigat, în medie, un salariu lunar brut de doar 1.155 lei, bihorenii fiind penultimii cei mai prost plătiţi români, după locuitorii judeţului Harghita. Asta, în vreme ce într-o gospodărie din nord-vestul României se cheltuie lunar 2.274 lei!

În asemenea condiţii, spun statisticienii, tendinţele privind evoluţia demografică a Oradiei nu sunt pozitive. Prognozele apreciază o scădere constantă a populaţiei, din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a reducerii "contingentului feminin fertil". În plus, din 2007 încoace, odată cu aderarea la Uniunea Europeană, declinul demografic este amplificat şi de emigraţia externă.

Pentru ca Oradea să reîntinerească, nici măcar nu mai este suficient ca natalitatea să fie mai mare decât mortalitatea, ci e nevoie ca o mamă să nască cel puţin o fiică, iar aceasta să continue reproducerea. Numai să aibă cu cine şi, mai ales, motive să facă copii...

CUM SUNTEM
Etnie, religie, şcoală, familie...

Aşa cum se ştie, în Oradea trăiesc, alături de comunitatea de români, şi alte etnii, cu tradiţii culturale, lingvistice şi religioase specifice. Potrivit DJS Bihor, 73% din totalul orădenilor sunt români (132.718 persoane), urmaţi de maghiari, cu 24,9% (45.305 persoane). În oraş mai sunt declaraţi 2.132 romi, 425 slovaci, 336 germani, 140 evrei şi 104 italieni. 60,7% dintre orădeni sunt ortodocşi, 14,8% reformaţi, 9,98% romano-catolici, 5,19% penticostali, 3,79% baptişti şi 3,26% greco-catolici, 0,23% declarându-se atei.

Din totalul orădenilor, 47.036 sunt absolvenţi de învăţământ superior, 8.139 de învăţământ postliceal şi de maiştri, 59.170 de liceu, 24.344 au urmat şcoli profesionale şi de ucenici, iar 27.234 au terminat doar 8 clase.

În privinţa locuinţelor, statisticile arată că Oradea are 87.465 locuinţe, cu un total de 210.905 camere de locuit. În medie, locuinţa unui orădean are 2,4 camere, iar suprafaţa medie a unei camere este de 19,5 mp. 99% dintre locuinţe au alimentare cu apă, iar 99,8% au curent electric. 90% din locuinţe au încălzire, în timp ce doar 6,4% au instalaţii de aer condiţionat. 98,2% din case au bucătărie, iar 97,2% au baie. Recensământul din 2011 a mai arătat că într-o gospodărie din Oradea stau în medie 2,5 persoane.