Aproape 14.000 de bihoreni lucrează în străinătate, iar din aceştia peste 60% sunt orădeni care şi-au lăsat în spate oraşul natal pentru o viaţă mai bună. Cum mulţi dintre ei vin cel puţin o dată pe an la Oradea, primarul Ilie Bolojan vrea ca Primăria să organizeze evenimente speciale pentru ei.

Cu ochii pe diaspora

"Demarăm un program care are drept obiectiv principal realizarea unei relaţii mult mai bune a comunităţii noastre, cu românii care sunt plecaţi peste graniţe din Oradea şi din Bihor, şi în general cu comunitatea românească din străinătate. Acest lucru este important pentru noi, pe de-o parte pentru a ţine o relaţie cu ei, pe de altă parte pentru că, odată ajunşi în străinătate, ei au acumulat o experienţă care ar putea fi transferată în oraşul nostru", a declarat Bolojan, miercuri, în debutul unei prezentări pe tema migraţiei românilor din ultimii 25 de ani, care a avut loc în sala mare a Primăriei, cu ocazia Zilei Diasporei Româneşti.

Bolojan vrea ca an de an, în luna august, când de regulă orădenii din străinătate vin acasă în vacanţă, Primăria să organizeze special pentru ei atât concerte sau alte evenimente culturale, cât şi seminarii pe teme de business, care i-ar putea convinge să îşi deschidă afaceri acasă. "Este important să facă o investiţie aici şi nu în altă ţară", a spus Bolojan.

Patroni acasă

Că orădenii din străinătate au bani pe care să-i investească a arătat consilierul local Dacian Palladi, cel care a susţinut prezentarea pe tema migraţiei. Folosindu-se de date statistice, el a arătat că în medie un român plecat în străinătate, deci inclusiv un bihorean, câştigă într-un an 19.200 de euro. Din cei 8.673 de orădeni care locuiesc în afara graniţelor, circa 5.500 dintre ei economisesc constant, fiecare dintre ei punând deoparte 8.000 de euro anual. Asta înseamnă că într-un an orădenii "de afară" economisesc 44 de milioane de euro.

Cum în Oradea doar directorii din multinaţionale câştigă circa 10 euro pe oră, adică salariul mediu al multor muncitori din străinătate, este lesne de înţeles că toţi aceşti orădeni nu vor reveni acasă ca să îşi caute locuri de muncă. "Diaspora nu se întoarce ca angajat, ci revine ca angajator", a precizat Palladi.

Spusele sale au fost confirmate şi de Hildegard Brandl, româncă născută într-o familie de saşi, crescută şi educată în străinătate, dar revenită în România ca antreprenor. Membră a asociaţiei Romanian Business Leaders, care derulează proiectul "Repatriot", menit tocmai să îi convingă pe românii din străinătate să devină antreprenori în ţara lor, Brandl a confirmat că 80% dintre românii care lucrează şi locuiesc în afara graniţelor ţării şi cuprinşi în proiect au confirmat că ar dori să revină în ţară.  

Hildegard Brandl a mai spus că Oradea este un mediu propice pentru noi investitori tocmai pentru că este un oraş care s-a dezvoltat şi pare că va continua acest trend. "Pe românii din diaspora dorul de acasă îi trage înapoi şi au mereu dubiul dacă s-a schimbat ceva în România şi dacă da, cum. În Oradea s-a schimbat ceva. Aici este de făcut multă treabă, ca antreprenor", a spus aceasta.

Două judeţe "emigrate"

În prezentarea sa, Palladi a mai arătat şi că, potrivit datelor adunate de ambasadele României, în străinătate sunt în prezent 5 milioane de români. Numai în ultimii cinci ani, ţara a pierdut populaţia cât pentru două judeţe, adică 700.000 de oameni, şi la fiecare 5 minute şi 27 de secunde un român pleacă în străinătate, la muncă.

În tot acest timp, în România au rămas 9,2 milioane de persoane care pot munci, din care aproape două milioane pur şi simplu nu munesc, şi 5,2 milioane de pensionari. "Opt milioane de oameni lucrează în ţară, 5 afară. Aproape jumătate din oamenii care pot munci au plecat", a subliniat Palladi. Cei mai mulţi români sunt în Italia, Spania, SUA şi Israel.

La evenimentul de la Primărie au fost prezenţi circa 30 de orădeni, majoritatea antreprenori locali, care au subliniat că, pentru a fi convinşi să vină acasă, românii din străinătate trebuie să afle că aici impozitele sunt semnificativ mai mici decât în ţările vestice.