Din 9 noiembrie, ora 10, noul sediu al Muzeului Ţării Crişurilor din strada Armatei Române nr. 1 va găzdui expoziţia "Ultimii dinozauri din Transilvania".
Principalele atracţii ale acesteia vor fi trei reconstituiri ale unor dinozauri - sauropodul Magyarosaurus dacus (6 m lungime, 2,3 m înălţime), ankylosaurul Struthiosaurus transylvanicus, carnivorul Elopteryx nopcsai – şi o reconstituire a reptilei zburătoare Ornithocheirus.
Reptile de 66 milioane de ani…
Vor fi expuse şi fosile unicat, cum ar fi ouă de dinozaur, resturi scheletice de Magyarosaurus dacus, Telmatosaurus transsylvanicus, Struthiosaurus sau de alte reptile, care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii, cum ar fi ţestoasa Kallokibotion.
Aceste reptile populau în urmă cu 70-66 de milioane de ani, un teritoriu insular. Fiind obligate să trăiască pe un areal restrâns, unele dintre reptile şi-au redus dimensiunile devenind "pitici" - astfel talia lor nu ajungea la cea a dinozaurilor înrudiţi descoperiţi de pildă pe teritoriul Americilor, sau al Asiei.
Dinozaurii vieţuiau alături de o întreagă faună în care se remarcă alte reptile, precum şopârle, şerpi, pterozauri, crocodili, ţestoase ori peşti şi mamifere.
Expoziţia este rezultatul cercetărilor paleontologice făcute la UBB Cluj Napoca de prof. univ. dr. Vlad Codrea, de origine orădean. Cercetările acestuia au pus în evidenţă noi situri cu de vertebrate din Cretacicul Superior, atât în Bazinul Haţeg, cât şi în Poiana Ruscă şi în judeţele Alba, Sălaj şi Cluj.
Programări pentru ghidaj
Expoziţia "Ultimii dinozauri din Transilvania" este organizată în parteneriat cu Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, prin Direcţia Patrimoniu Cultural Universitar şi Laboratorul de Paleotheriologie şi Geologia Cuaternarului.
Preţul unui bilet este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii, iar taxa pentru ghidaj este de 5 lei/grup. Pentru a evita aglomeraţia, grupurile care solicită ghidaj trebuie să se programeze în prealabil la telefon 0250/479918, între orele 9.00 şi 15.45, sau pe site-ul instituţiei, la butonul Programări vizite.
Grupurile neprogramate vor beneficia de ghidaj doar în cazul în care nu se suprapun cu grupurile programate, acestea din urmă având prioritate. Expoziţia va putea fi văzută până în 18 februarie 2018.
Invitaţie la conferinţă
Prezent la Oradea, prof. univ. dr. Vlad Codrea (foto) coordonatorul Laboratorului de Paleotheriologie şi Geologia Cuaternarului – Departamentul de Geologie, Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, va ţine o conferinţă pe tema "Ultimii dinozauri din Transilvania". Aceasta va avea loc miercuri, 8 noiembrie, de la ora 18, la noul sediul al MŢC.
Prof.univ. Dr. Vlad Codrea este un reputat paleontolog, cu cercetări în special în domeniul paleontologiei şi paleoecologiei vertebratelor şi a studiului formaţiunilor continentale.
Profesorul Codrea este preocupat de paleontologia vertebratelor din Mezozoic încă din 1999, când a început să cerceteze împreună cu o echipa româno-belgiană formaţiunile continentale cretacice în căutare de microvertebrate. În sedimentele cercetate s-au găsit oase de dinozauri şi alte reptile reprezentând o faună comparabilă cu cele din formaţiunea de Sânpetru din Depresiunea Haţeg, care au fost pentru întâia oară puse în valoare de paleontologul transilvănean Franz Nopcsa (Nopcsa Ferenc) încă de la începutul secolului XIX.
Descoperirile profesorului Codrea
Din anul 2000 cercetările laboratorului din Cluj s-au intensificat şi prospecţiunile în siturile continentale cretacice s-au extins. Pe lângă cele din judeţul Alba, s-au descoperit şi s-au cercetat noi situri, atât în Bazinul Haţeg, cât şi în Poiana Ruscă şi în judeţele Alba, Sălaj şi Cluj. Echipele de cercetători au fost coordonate de către prof. univ Dr. Vlad Codrea, în care a cooptat şi specialişti din Belgia, SUA, Franţa şi Italia.
Toate descoperirile noi atestă faptul că dinozaurii "pitici" din Cretacicul terminal au populat o zonă mai vastă în Transilvania, o insulă mai mare decât s-a presupus anterior - arealul restrâns la Depresiunea Haţeg. Cercetările continuă şi se desfăşoară din Poiana Ruscă până în Sălaj, acolo unde există dovezile geologice ale insulei dispărute.
"Sfârşitul erei mezozoice oferă, astfel, în România spectacolul unic al evoluţiei lumii vii în interiorul unei insule nu de foarte mari dimensiuni. Efectele sunt spectaculoase: o parte dintre dinozaurii care populau insula şi-au redus dimensiunile devenind "pitici". Ei vieţuiau alături de o întreagă faună în care se remarcă alte reptile, precum şopârle, şerpi, pterozauri, crocodili, ţestoase, peşti şi mamifere. Acestea din urmă sunt de interes pentru propria noastră evoluţie. Este însă evident că această "insula" oferă şi astăzi nebănuite surprize, precum forme noi pentru ştiinţă. Cercetările continuă şi se desfăşoară din Poiana Ruscă până în Sălaj, acolo unde avem dovezile geologice ale insulei dispărute", spune dr. Vlad Codrea. Intrarea publicului la conferinţă este liberă.