Penitenciarul Oradea şi-a deschis vineri porţile pentru vizitatori, care au putut să descopere condiţiile în care trăiesc peste 600 de deţinuţi în centrul oraşului.
Un prim tur a fost rezervat jurnaliștilor, care au vizitat între altele ateliere în care deţinuţii şlefuiesc volane de maşini, camere de detenţie și săli unde au loc activităţi de reintegrare socială. Vizita s-a încheiat cu un concert susţinut de o trupă de prizonieri, care au cântat despre iubiri pierdute.
Prizonieri pe viaţă
De la ora 10, în timpul primei vizite a zilei, dedicate reprezentanţilor mass-media, aceștia au putut să vorbească cu mai mulţi deţinuţi. Jurnaliştii au fost însoţiţi de directorul adjunct pe Siguranța deținerii și regim penitenciar, Vlad Săvescu, și de purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Oradea, comisarul de poliţie penitenciară Adina Bîrda.
Înainte de intrarea în secţii, jurnaliştilor li s-au prezentat mai multe echipamente pe care le folosesc gardienii, dar şi obiecte confiscate pe care deţinuţii le-au ascuns în camerele de detenţie, inclusiv arme albe improvizate din linguri, un aparat de tatuaj improvizat și acesta, precum şi telefoane cu dimensiuni de doar câţiva centimetri.
Prima oprire a fost într-o secţie de maximă siguranţă, unde sunt închişi 43 de bărbaţi care au săvârşit fapte grave, precum omor, şi care sunt închişi pe o perioadă ce variază de la 13 ani până la detenţia pe viaţă. „În prezent avem circa patru sau cinci deţinuţi care execută pedeapsa maximă. Pentru ei, dar şi pentru celelalte persoane închise aici rolul poliţiştilor de penitenciare este important. Noi nu suntem doar cei care îi însoţesc sau care închid uşa celulei, de multe ori suntem ca şi părinţii lor, le ascultăm probleme şi interacţionăm cu ei", a explicat Adina Bîrda.
Într-una din celule îşi petrece timpul şi Alexandru, un bărbat din Oradea, care a fost încarcerat pentru ucidere. „Eu ispăşesc o pedeapsă de 18 ani, din care mai am de executat cinci ani. Am avut o altercaţie cu un vecin, consumasem alcool şi în urma conflictului, vecinul a decedat", a povestit prizonierul.
În închisoarea din centrul Oradiei ajung şi bărbaţi din alte judeţe sau chiar din Ungaria.
„Eu am fost transferat recent aici, la Oradea, cam de trei luni. Am fost închis pentru trafic de migranţi. Dacă aş da timpul înapoi, cu siguranţă nu aş mai face asta. Am vrut să-i ajut să ajungă în Austria", a spus Antonio (23 de ani), care mai are de ispăşit încă un an şi şase luni de detenție.
Munca îi ajută
O altă secţie vizitată a fost cea de arestare preventivă, unde se află şi o cameră de protecţie, în care deţinutul poate fi închis maxim 24 ore (cu posibilitate de prelungire), în urma unui comportament violent, a autoagresării sau în cazul în care a agresat pe cineva.
Camera este astfel concepută încât acesta nu îşi poate face rău, pereţii fiind tapetaţi cu burete.
În Penitenciar sunt închişi în prezent 616 de bărbaţi, capacitatea legală (care ar asigura 4 mp fiecărui deţinut în cameră) fiind de 440 de locuri. Gradul de ocupare al închisorii este astfel de 120%.
Clădirea din centrul Oradiei găzduieşte deţinuţi în arest preventiv sau carantină, regim deschis, pe o perioadă scurtă, regim semi-deschis, regim închis, respectiv regim de maximă siguranţă. Aceste regimuri sunt stabilite în funcţie de gravitatea infracţiunilor.
Camerele, în care pot sta de la doi până la 16 deţinuţi, sunt dotate aproape toate cu maşini de spălat și cu televizoare. În secții sau în unele camere sunt și telefoane fixe, acestea putând fi folosite de deţinuţi timp de o oră sau 30 de minute pe zi, în funcţie de regimul de detenţie.
În interiorul închisorii funcționează și un cabinet medical, o bibliotecă, un magazin, o sală de sport, o cameră transformată în capelă și o sală cu jucării în care taţii pot să stea cu copiii lor.
O parte dintre prizonieri îşi ocupă timpul muncind în interiorul închisorii la diferite ateliere, inclusiv la un punct de lucru deschis recent de firma Valtryp.
„Aici, la atelier, trece mai uşor timpul. Lucrez câte opt ore pe zi, de luni până vineri. Aşa nu mai stau să mă gândesc prea mult la viaţa mea... Dacă ar fi să dau timpul înapoi, nu aş mai face aşa ceva. Libertatea nu are preţ", a spus Gyula, un bărbat care este închis pentru omor şi este originar din Săcuieni.
Integrare după liberare
Jurnaliştii au ajuns şi într-o sală unde mai mulţi deţinuţi care mai au doar câteva luni de ispăşit în închisoare sunt instruiţi pentru reintegrarea în societate. Între ei s-a aflat şi un bărbat închis pentru şase luni pentru neplata pensiei alimentare a copilului.
„Aici învaţă să-şi facă un CV, o scrisoare de intenţie. Desigur, ca pe tot parcursul detenţiei, ei beneficiază şi de consiliere psihologică. Unii dintre ei pot face şi cursuri de calificare, precum cel de ajutor bucătar", a explicat comisarul şef de poliţie penitenciară Laura Opriş, directoare adjunctă pe Educaţie şi Asistenţă Psihosocială.
Vizita s-a încheiat în sala unde, în timpul anului şcolar, se desfăşoară cursuri pentru deţinuţii înscrişi în sistemul şcolar. Acolo, o trupă formată din trei deţinuţi a susținut un mini-concert pentru oaspeți.
Cântăreții din pușcărie încă își caută un nume pentru formația lor, iar pentru micul moment muzical au ales, între altele, piese cu mesaje de dragoste, cum ar fi „O stea” (Deepcentral).
Totuși, unul dintre membrii formației a recunoscut că de regulă cântă piese din alte genuri, cum ar fi manele sau trap. Asta nu înseamnă că deținuții n-au avut și mesaje profunde. „Nu e nimeni pe stradă / Ochii trişti să mi-i vadă / Nu e nimeni pe stradă / Să mă vadă plângând / Doar un paznic de seară / Ce venise să-mi ceară / Doar un foc la ţigară / M-a văzut lăcrimând”, a cântat David, un tânăr de 23 de ani, care ar vrea să uite toate nelegiuirile pe care le-a făcut...