Vremea decontului a venit. După ani la rând în care guvernanții au cheltuit în neștire, mult peste venituri, supraîndatorând statul la dobânzi tot mai greu suportabile, România a ajuns pe punctul de a-i fi blocate fondurile europene și al retrogradării în categoria țărilor nerecomandate investițiilor, ceea ce ar însemna imposibilitatea de a mai primi credite.
Noul Guvern Bolojan se arată hotărât să rupă cercul vicios, programul cu care a obținut votul de învestitură conținând măsuri reparatorii severe. În timp ce sindicatele anunță o opoziție dură, unii economiști îl critică afirmând că o fiscalitate mai mare va micșora economia, alții îl consideră inevitabil și cred că poate fi o bază pentru mult așteptatele reforme.
BIHOREANUL a inventariat cele mai importante măsuri din program, cauzele dezastrului și propunerile de redresare, ce vizează desființări și comasări de instituții, reduceri de sporuri și strângerea unor robinete prin care se scurg miliarde...
„Le cer scuze românilor”
„Avem un deficit bugetar de 9,3% care ne obligă la măsuri urgente și ferme. Continuarea derapajelor fiscale ar aduce România în pragul incapacității de plată”, avertiza Ilie Bolojan în discursul cu care a obținut, pe 23 iunie, învestirea Guvernului PSD-PNL-USR-UDMR, cu 301 voturi de la 314 senatori și deputați prezenți la ședința comună a celor două camere ale Parlamentului. Cei ai AUR au plecat pentru a nu vota în niciun fel.
Bolojan a criticat fiscalitatea din ultimii ani, „impredictibilă, contradictorie și de multe ori populistă”, spunând că „România a fost condusă prea mult timp fără o perspectivă pe termen lung” și că este „momentul pentru decizii mature și durabile”.
Anunțând un program de guvernare pe trei piloni - „ordine în finanțele publice” pentru refacerea echilibrului bugetar, „bună guvernare” pentru o administrație eficientă și „respect pentru cetățeni” prin servicii publice de calitate - Bolojan a promis „un guvern al deciziilor, nu al vorbelor”, axat pe reforma administrației, profesionalizarea aparatului bugetar, combaterea evaziunii și eliminarea sinecurilor.
„Nu vom cosmetiza, ci vom tăia. Unele decizii nu vor fi populare. Știm că va fi greu, dar avem de partea noastră adevărul, nevoia și voința de a face ceea ce trebuie”, a spus el, adăugând ceva ce nu a mai spus niciun politician: „Se cuvine să le cer scuze cetățenilor țării noastre pentru situația în care am adus România. Acest program propune o altă abordare: fără populism, fără improvizație, fără privilegii”.
Scumpiri și reforme
Programul prevede la fiecare capitol măsuri de reorganizare și reduceri de cheltuieli, dar și schimbări fiscale ce vor afecta contribuabilii, cetățeni și firme. În Finanțe, planul vizează reorganizarea ANAF, digitalizare, combaterea evaziunii, întărirea capacității de colectare inclusiv prin modificarea legislației privind insolvențele, scoaterea ANAF, Vămii și Antifraudei „din orice algoritm politic”, taxarea suplimentară a jocurilor de noroc, a veniturilor din criptomonede și din platformele media, dar și TVA în două cote (posibil 19% și 9%), eliminarea facilităților privind TVA în imobiliare, majorarea de accize, plata CAS pentru pensiile mari (peste 4.000 lei), impozite pe proprietăți la valoarea reală, creșterea impozitelor pe dividende (de la 10% la 16%) și majorarea rovinietelor.
În administrație se anunță: grile de salarizare și scheme de personal plafonate, reducerea la 20% a fondurilor de salarii și a posturilor, revizuirea Codului Muncii, a Statutului funcționarilor și a contractelor cu „sporuri exagerate”, sistem de evaluare profesională, auditarea instituțiilor, comasări, politici publice bazate pe date (populație, sustenabilitate, impact) și pe indicatori (colectarea taxelor și impozitelor locale), revizuirea programelor de investiții, desființarea posturilor de viceprimar în localitățile mici (sub 1.500 locuitori), dar și instrumente pentru reținerea a până la 50% din beneficiile sociale de la cei care nu-și plătesc impozitele.
„La pachet”
Tot „la pachet” sunt și măsurile pentru economie, justiție și protecție socială. Pe de o parte, auditarea companiilor publice cu pierderi, fuziuni, închiderea celor cu pierderi cronice, listarea la bursă cu păstrarea controlului statului, consilii de administrație micșorate și fără numiri politice, limitarea indemnizațiilor, desființarea unor „bonusuri” (al 13-lea și al 14-lea salariu, prime la pensionare), revizuirea legislației privind salarizarea magistraților, creșterea la 65 ani a vârstei de pensionare a acestora, eliminarea pensiilor speciale și a cumulului pensie - salariu, dar și reducerea perioadei de șomaj (6 luni), acordarea de ajutoare doar unde nu sunt locuri de muncă, eliminarea excepțiilor pentru pensionarea anticipată, stoparea creșterii numărului de beneficiari ai ajutoarelor sociale.
În sănătate, același mixt: reducerea numărului de paturi pentru spitalizarea continuă, transformarea celor slab ocupate în ambulatorii, spitale de recuperare și de paliație, plata după performanță, concedierea medicilor din spitalele publice care în timpul programului prestează în privat, reducerea concediilor medicale fictive, stimularea medicinei primare și telemedicinei, dar și creșterea bazei de contribuții la CAS și eliminarea scutirilor.
La fel și în educație: reformă curriculară, stimularea învățământului dual, dar și creșterea normei didactice la nivelul mediu european și corelarea burselor cu salariul minim pe economie net (ceea ce implică scăderea lor).
Minusuri, plusuri
Cele mai mari probleme ale programului de guvernare sunt lipsa termenelor pentru fiecare măsură și, mai ales, creșterile de taxe și impozite. „Nu prin creșterea taxelor se rezolvă deficitul, ci printr-o mai bună colectare și reducere a cheltuielilor publice, lucruri pe care sperăm să le vedem atinse până în 1 octombrie, când va veni momentul bilanțului”, spune consultantul economic Adrian Negrescu, cu referire la data când Guvernul va trebui să definitiveze propunerile de scădere a deficitului pentru a le înainta EcoFin (Consiliul Financiar și Economic european), care poate propune suspendarea accesului la fondurile europene nerambursabile.
„UE nu cere majorarea taxelor, ci eliminarea pensiilor speciale, reducerea cheltuielilor inutile prin digitalizare, reforme (administrativ-teritorială sau privatizare, de exemplu), colectarea mai bună a taxelor existente și control mai ferm privind contrabanda, evaziunea, contrafacerea, munca la negru”, afirmă și profesorul Cristian Păun de la ASE. La rându-i, analistul Bogdan Glăvan a avertizat că majorările de taxe și impozite vor alunga investitorii, iar ceea ce statul va încasa din birurile majorate va pierde din scăderea încasărilor cauzată de contractarea economiei.
Alți specialiști, cum este Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, apreciază programul ca fiind „cel mai bun din ultimii 35 de ani” și cred că aplicarea lui ar avea „un efect extraordinar pentru economia românească”, inclusiv pentru că elimină „distorsiuni” precum exceptările de la plata unor impozite și taxe. Criza, spune și economistul Alex Milceva de la Ernst&Young, poate fi și un „instrument de reformă”: „Într-o perioadă de normalitate, reformele dureroase sunt de regulă evitate, amânate sau eșuate politic. În schimb, criza actuală permite, și chiar impune, o resetare a sistemului fiscal, o prioritizare a investițiilor și o revizuire a modului în care funcționează statul”.
Primele proteste
Din partea actorilor economici, măsurile au stârnit critici vehemente. Consiliul Patronatelor Bancare afirmă că „taxarea profitului excesiv” este a treia taxă pe care acestea trebuie s-o suporte după impozitarea profitului și instituirea în 2023 a impozitului suplimentar pe cifra de afaceri, iar „efectele se vor resimți negativ prin diminuarea capacității băncilor de a finanța economia”. Radu Savopol, președintele patronatelor din HoReCa, spune că majorarea TVA de la 9% la 19% va provoca închiderea a 10.000 de firme, deci un val de concedieri.
Organizațiile studențești au protestat față de reducerea burselor, obligându-l pe ministrul Educației, Daniel David, să admită că și el ar fi protestat, dar adăugând că este anormal ca aproape jumătate dintre elevi să primească diferite tipuri de burse. „Nu facem ce ne place, facem ce trebuie să facem. Nu încercăm să dramatizăm. Țara este în situație de criză. Dacă nu se iau măsuri, se blochează”.
De asemenea, au ieșit deja la un prim protest funcționarii publici din aparatul de lucru al Guvernului, nemulțumiți de reducerea drastică a așa-numitului spor pentru condiții vătămătoare („sporul de antenă”), de la 15% din salariu, la 170 lei/lună net, iar sindicate precum Cartel Alfa și BNS amenință cu greva generală.
Puși pe economii
Unii miniștri au anunțat diferite măsuri de reducere a cheltuielilor, unele inspirate din observații făcute chiar de Bolojan. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a propus ca membrii Autorităților Teritoriale de Ordine Publică (între 13 - 17 în fiecare județ, plătiți cu 1.500 - 3.500 lei/ședință de cel puțin 4 ori pe an) să nu mai fie remunerați, iar ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declanșat controale pentru verificarea concediilor medicale. Un milion de concedii sunt suspecte, pentru 30 de milioane de zile, din care sute de mii înainte de minivacanțele de Paște și 1 Mai, pentru care s-au plătit peste 1,5 miliarde lei, sumă de care puteau beneficia, de exemplu, bolnavii oncologic sau persoanele tratate pentru AVC-uri.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a anunțat și el comasări de instituții, cum ar fi între Consiliul Național al Audiovizualului și ANCOM (Autoritatea Națională în Comunicații), ori preluarea de către Avocatul Poporului a atribuțiilor Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, pentru eliminarea a zeci de posturi de conducere, de la cabinetele demnitarilor și posturi auxiliare, de la secretare la șoferi. Și e doar începutul...
PLĂȚI DIN REZERVE
Majorare fără bugetare
Înainte să predea portofoliul Ministerului Fondurilor Europene, Marcel Boloș (foto), pe care Bolojan nu l-a mai păstrat în Guvern, a prezentat pe Facebook un „autodenunț” despre modul în care, sub conducerea sa, Ministerul Finanțelor a avizat cu „recomandări negative” majorări de pensii, salarii, cheltuieli în sănătate și investiții fără finanțare prevăzute în buget.
Boloș a afirmat că bugetul pe 2024 a fost construit cu un deficit prognozat de 5%, dar a ajuns la 9,3% fiindcă „pe parcurs au fost luate decizii politice care au dus la creșterea bruscă și masivă a cheltuielilor: pensii recalculate, salarii majorate, investiții extinse, noi obligații în sănătate”, în condițiile în care „nu aveau bani alocați de dinainte” și nu s-a făcut nicio reformă fiscală. „Ministerul Finanțelor a avertizat în repetate rânduri Coaliția, Președinția și alte instituții, iar după ce Guvernul sau Parlamentul au decis noi cheltuieli, a căutat fondurile necesare să le acopere”, s-a scuzat Boloș.
Majorarea pensiilor de la 1 septembrie 2024, pentru care Finanțele au dat „aviz cu observații” pentru aplicarea eșalonată pe 5 ani, a fost făcută total (și a însemnat o gaură de 33 miliarde lei, peste 2% din PIB), apoi deficitul a fost adâncit cu 1,09% (19,1 miliarde lei) prin majorarea salariilor din sectorul public „pe fondul grevelor din primăvara anului 2024”, urmând creșterea cheltuielilor în sănătate, printr-un nou contract-cadru (impact de peste 12,5 miliarde lei, 0,71% din PIB), și în investiții, prin decontări peste limitele bugetate (impact 1,08%, 19 miliarde lei), așa că s-a decis „achitarea arieratelor din Fondul de Rezervă Bugetară”.