După ce şi-a dat demisia din funcţia de secretar de stat al Ministerului Mediului, unde a răspuns de problemele de apă, UDMR-istul Pásztor Sándor a prezentat, marţi, în faţa jurnaliştilor orădeni proiectele bihorene pentru care a obţinut finanţare în cele nouă luni de mandat.

"Trebuie să ştiţi că, la nivel naţional, am pornit anul 2014 cu un buget de ape foarte mic, de 35 de milioane de lei. Am încheiat cu 273 de milioane de lei. Ca procent de creştere e foarte mult, dar ca sumă nu este", a declarat Pásztor.

Potrivit fostului secretar de stat, în total în 2014 în Bazinul hidrografic Crişuri s-au decontat lucrări de 20,6 milioane de lei, din care 9,6 milioane de lei au fost bani de la bugetul de stat, 4,2 milioane de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi 6,7 milioane din proiecte europene pe linia POS Mediu.

Lucrări şi pe datorie

Cele mai importante lucrări realizate sunt barajul din Corbeşti, pentru care s-au plătit anul trecut 3,5 milioane de lei, cele de amenajare a malurilor Crişului Repede, pe care Repcon le face în centrul Oradiei şi pentru care s-au plătit 3,02 milioane de lei, respectiv cele de amenajare a Văii Nimăieşti din Beiuş, pentru care s-au plătit 2,95 milioane de lei. Pásztor a prezentat chiar situaţia lunară a decontărilor, arătând că banii veneau cam din două în două luni.

În plus, a spus fostul secretar, din luna octombrie, constructorii au putut lucra cu credit-angajament, adică cu promisiunea Guvernului că va aloca banii cel târziu în februarie din 2015. În Bihor, constructorii au lucrat pe 19 milioane de lei datorie. "Asta înseamnă 4,5 milioane pentru Crişul Repede, 3,5 milioane pentru Nimăieşti, 6 milioane pe Valea Ginta şi 4,3 milioane pentru Corbeşti", a declarat Pásztor.

Despre lucrările din centrul Oradiei, Pásztor a spus că în prezent Repcon aşteaptă şantierul parcării subterane din Piaţa Independenţei. Parcarea pe care Primăria vrea să o construiască aici va avea pe malul Crişului un perete impermeabil, iar dacă promenada ar fi amenajată acum, când muncitorii de la parcare vor realiza acest perete, o vor distruge inevitabil. "Puteam să facem lucrarea, dar trebuia să plătească Primăria pagubele. Finanţare există pentru toată lucrarea", a garantat Pásztor.

Mai vin bani europeni

Precizând că bugetul de stat pentru lucrări de apă din 2015 "nu este satisfăcător", Pásztor a spus că Bihorul va avea totuşi parte de investiţii. Asta pentru că două lucrări importante primesc finanţare europeană, tot prin POS Mediu: amenajarea şi întubarea pârâurilor Pasteur (cunoscut şi ca Paris), lucrare de 12 milioane de lei, şi Kösmö (Paleu - Suplacu de Barcău), în valoare de 17 milioane de lei.

"La pârâul Pasteur, paralel cu lucrarea se va veni cu un sistem subteran de colectare a canalizării", a declarat Pásztor, precizând că acest proiect va rezolva vechea problemă a deversărilor ilegale de canalizare în pârâu. Inclusiv Spitalul Judeţean Oradea a fost depistat că îşi aruncă apele de canalizare aici, dar odată ce pârâul va fi casetat, acest lucru va fi imposibil. "După speranţele noastre, în martie începe lucrarea. În 15 decembrie trebuie să o avem făcută", a mai spus Pásztor.

Un eşec: Leşu

După ce şi-a prezentat reuşitele cu mândrie, Pásztor a admis că are şi un eşec în mandatul de 9 luni la Bucureşti: barajul Leşu este tot fără finanţare, chit că are nevoie urgentă de reparaţii, din pricina infiltraţiilor fiind folosit abia la o capacitate de 10%. Lucrările ce ar trebui făcute costă circa 10 milioane de euro.

Pentru că Leşu nu este singurul baraj din ţară în această situaţie, Pásztor l-a cuprins într-o listă cu alte 14 construcţii similare, dar şi cu 16 baraje a căror construcţie a început în ultimele trei decenii, dar sunt nefinalizate. Lista a prezentat-o Guvernului, pentru a fi introdusă într-un nou program de finanţare pe care Uniunea Europeană urmează să-l lanseze, în perioada 2015-2017, şi pentru care s-au alocat la nivel european 200 de miliarde de euro. "România şi-ar rezolva independenţa energetică din aceste baraje", a spus Pásztor.

Întors de la Bucureşti la Oradea, fostul secretar de stat şi-a reluat funcţia de director tehnic al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri.