Pásztor Sándor, secretar de stat în Ministerul Mediului, anunţă că s-au deblocat proiectele hidrotehnice pentru Bihor

După ce a condus, întâi ca director executiv şi apoi ca director tehnic, Administraţia Bazinală de Apă Crişuri, orădeanul Pásztor Sándor s-a mutat la Bucureşti pe o funcţie mai mare. Numit de o lună secretar de stat la Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură al Ministerului Mediului, Pásztor şi-a propus să îşi folosească experienţa în problemele hidrografice din întreaga ţară.

Nu uită, însă, nici de proiectele hidrotehnice ale Bihorului, începute şi blocate din lipsă de bani. Ba chiar spune că în două luni vor reporni lucrările pe malul stâng al Crişului Repede, în centrul Oradiei, şi chiar mai repede cele de întubare a pârâului Paris.

Statul nu are bani

- Ce v-a recomandat pentru a ocupa poziţia de secretar de stat în Ministerul Mediului?

- Am absolvit în 1992 Facultatea de Hidrotehnică din Timişoara, de atunci m-am angajat ca inginer stagiar şi am exercitat doar această meserie.

- Care este misiunea dv. la Bucureşti?

- Răspund de gospodărirea şi managementul apelor, de piscicultură şi de o parte legislativă, pentru că săptămânal se pun întrebări în Parlament pe această ramură. De asemenea, lucrez la strategia Dunării, la cea de navigaţie, de respectare a standardelor europene, care par simple din Strasbourg, dar nu şi din Calafat. De exemplu, Germania şi Austria vor ca noi să nu mai construim hidrocentrale pe Dunăre. Până în anii '60 au construit aproximativ 55 de hidrocentrale pe partea superioară a Dunării, iar acum ne cer nouă să respectăm natura, aşa că trebuie să negociem. Ca o glumă vă spun: un reporter din Secuime m-a întrebat de ce este bine pentru ei că am ajuns eu la Bucureşti. Am răspuns că, de când sunt eu secretar de stat, inundaţiile sunt în Teleorman. (râde).

- Care e motivul care a făcut ca în ultimii doi ani Ministerul să nu aloce fonduri pentru lucrările de ape din Oradea şi din Bihor?

- Investiţiile sunt suportate mai puţin din buget, pentru că statul nu este capabil să le susţină. Dar există fonduri extrabugetare, cum sunt cele de la Banca de Dezvoltare Europeană sau de la Fondul de Mediu, din care, pe vremea când eram director al ABA Crişuri, am reuşit să facem malurile Crişului. În ultimii doi ani nu s-a reuşit atragerea banilor nici din buget, nici din fonduri europene.

Leacuri pentru pârâuri

- Veţi putea reporni lucrările pentru consolidarea malului stâng al Crişului în zona Independenţei, ca să nu mai ţină parcarea subterană în aşteptare?

- Am speranţa că repornim lucrarea în două luni. Suntem în discuţii pentru a aloca banii necesari din bugetul Ministerului.

- Oradea are vechi probleme cu deversările canalizării menajere în pârâurile Paris şi Peţa. Cum pot fi acestea rezolvate?

- Pornim proiectul pârâului Paris cu fonduri externe, apoi urmează licitaţiile. Acest pârâu poluează Crişul Repede şi avem un proiect deştept, făcut cu domnul primar acum doi ani, pentru remedierea problemei. În paralel cu reabilitarea pârâului de către Apele Române, Primăria va construi sub întubare un canal colector prin care Compania de Apă va devia apele menajere. La Peţa discutăm despre funcţionarea defectuoasă a sistemului de canalizare, acolo CAO trebuie să-şi pună la punct reţeaua.

- Ce obiective de investiţii mai aveţi în Oradea şi Bihor?

- Este foarte important barajul de la Corbeşti, care ar proteja zona Dobreşti, singura cu inundabilitate mai serioasă în Bihor, iar anul acesta se vor relua lucrările începute de trei ani. Va fi un baraj de 28 de metri înălţime, cu 1,2 milioane metri cubi de apă reţinuţi în caz de ploi abundente, pentru prevenirea inundaţiilor. Însă coroana lucrărilor hidrotehnice în Bihor ar fi Barajul Leşu. Din anii '90 acesta are infiltraţii serioase şi este penibil că nu reuşim să-l reparăm. Încercăm să prindem un program european, pentru că sunt în această situaţie 5-6 baraje mari din România.

Feriţi de inundaţii

- Sudul ţării a fost inundat recent, iar în unele judeţe au apărut şi alunecări de teren. Cu ce au greşit autorităţile locale în situaţia în care au fost, mai ales, locuitorii din Teleorman?

- Nu pot da vina pe autorităţile locale. La noi, în vest, a început construirea digurilor la sfârşitul secolului XIX, dar în sud nu este aşa. Foarte multe zone sunt neîndiguite şi parcă există altă concepţie acolo. În Beiu, în 2005 au mai fost inundaţii fix în această localitate. Atunci au făcut dig pe o parte a apei, iar acum au fost inundate casele pe cealaltă parte. Dar problema se va rezolva, pentru că s-au aprobat bani pentru dig. Adevărul e că România nu are banii pentru apărarea contra inundaţiilor. Intervenim de fiecare dată punctual, unde sunt probleme.

- Ce riscuri de inundaţii există în Bihor?

- Crişul Negru poate face probleme, în situaţii extreme, dar zona cu cel mai mare risc este Corbeşti-Dobreşti-Topa, unde facem barajul. Este o zonă cu multe precipitaţii şi valea Topa e abruptă, cu pante mari. S-a schimbat concepţia şi nu mai ridicăm diguri, că doar creştem viteza viiturii, ci încercăm să-i facem loc apei. Aşa se face şi în Ungaria, dar problema este că noi nu avem legislaţia să facem aceste "holdere" pe pământul oamenilor, ca să aibă loc apele până trec viiturile. În Ungaria, dacă stă apa pe pământul cuiva mai mult de 40 de zile, statul îl despăgubeşte pe proprietar.

- Cum stă Oradea, în comparaţie cu alte oraşe, din perspectiva amenajărilor hidrotehnice?

- În principiu, Bazinul Crişuri este bine amenajat în întregime. Niciodată nu o să zic că nu vor fi inundaţii, dar avem şansa să scăpăm cu foarte puţine probleme, comparativ cu alte părţi ale ţării, unde mai este mult de lucru pentru a ajunge la nivelul nostru.