Una dintre cele mai bogate ţări europene în pajişti, păşuni şi fâneţe, cu 22% din suprafaţa ţării acoperită de ele, România a intrat pe un trend descendent în conservarea acestora. În 12 ani, ţara noastră a pierdut 46.000 de hectare de pajişti, cât suprafaţa oraşelor Oradea, Satu Mare, Timişoara şi Târgu Mureş.

Tocmai de aceea, un ONG a demarat un proiect cu finanţare din străinătate, pentru salvarea pajiştilor, în cadrul căruia se va face o cercetare sociologică inclusiv în Bihor, menită să scoată la iveală soluţii.

„În ultimii ani, am fost martorii degradării și dispariției pajiștilor din România, singura țară din Uniunea Europeană care cuprinde cinci zone biogeografice (panonică, continentală, stepică, alpină și pontică) și care adăpostește pajiști de o biodiversitate remarcabilă, datorată în mare parte și practicilor tradiționale (cosit, păstorit). (...) Dacă până acum am acționat răzleț pentru a opri degradarea unor habitate de pajiști amenințate de transformarea lor în terenuri arabile sau în locații pentru diverse proiecte de construcții, din acest an ne putem concentra mai bine forțele pentru a le proteja”, se arată într-un comunicat transmis de Grupul Milvus.

În parteneriat cu Societatea Carpatină Ardeleană - Satu Mare şi cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia, ONG-ul a demarat un studiu sociologic pentru a evalua cauzele care duc la pierderea pajiştilor, cercetare care se face în şapte judeţe (Arad, Bihor, Cluj, Covasna, Mureș, Satu-Mare, Timiș), unde sunt interogaţi fermieri care folosesc pajişti şi reprezentanți ai unor instituții vizate (autorități locale, APIA). De asemenea, folosindu-se de tehnici de aerocartografie și teledetecție, Milvus verifică un studiu care vizează suprafețele acoperite de pajiști din România, a creat un site dedicat pajiştilor (http://pajisti.milvus.ro/) şi va deschide un proces pentru distrugerea ilegală a unei pajiști dintr-o arie protejată.

De ce sunt importante

Pajiştile adăpostesc valori naturale deosebite şi au un aport semnificativ în ameliorarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.

Ele sunt ecosisteme care, evoluând timp de (zeci de) mii de ani, sunt capabile să susțină și să adăpostească numere impresionante de viețuitoare (de la plante și bacterii la fungi și animale), dar în același timp sunt printre cele mai periclitate de pe planeta noastră. Conservarea pajiștilor este importantă atât pentru biodiversitate, cât și pentru comunitățile care le gestionează și care depind de aceste ecosisteme pentru subzistență.

Micii fermieri din România gestionează pajiști, dintre care unele prezintă valoare naturală deosebită. Statisticile, în schimb, arată că ei cu greu pot face față presiunilor economice și au nevoie de sprijin pentru a păstra această categorie de utilizare și pentru a le menține într-o stare de conservare favorabilă.

Agricultura extensivă, bazată pe ferme mici care practică tehnici tradiționale, joacă un rol deosebit de important în conservarea biodiversității și a peisajului cultural rural.