Construit în urmă cu 240 de ani, în vremea Împărătesei Maria Tereza, ca o bijuterie a arhitecturii baroce din sud-estul Europei, Palatul Episcopal Romano-Catolic din Oradea îşi va recăpăta strălucirea.
Eparhia condusă de episcopul László Böcskei va depune luna aceasta spre finanţare europeană un proiect de 4,5 milioane euro care să asigure restaurarea Palatului şi, ulterior, deschiderea lui sub forma unui centru cultural destinat comunităţii orădene şi turiştilor care îl vizitează, în edificiu fiind prezentată istoria de 900 de ani a catolicismului în Oradea.
Construcţie imperială
Palatul Baroc a fost construit între anii 1762 şi 1776 ca sediu episcopal romano-catolic, la iniţiativa episcopului Ádám Patachich. Pentru a realiza o reşedinţă impunătoare, acesta a cerut ajutorul arhitectului curţii imperiale a Mariei Tereza, Franz Anton Hillebrandt, care a realizat planurile, construcţia propriu-zisă fiind supravegheată de antreprenorul austriac Johann Michael Neumann.
Palatul Baroc se distinge prin monumentalitate exterioară şi somptuozitate interioară, fiind cea mai importantă şi amplă construcţie civilă barocă din România. Clădirea are forma literei "U", cu trei laturi drepte, şi se înalţă pe trei niveluri, stilul de construcţie fiind cel palatin francez cunoscut sub denumirea "Cour d’Honneur". Suprafaţa desfăşurată a construcţiei este de circa 8.500 mp, iar lungimea faţadei principale e de 102 metri.
La Muzeu
Înconjurat de o grădină imensă, Palatul Baroc a servit drept reşedinţă episcopală până în 1945, când, după instaurarea regimului comunist, reprezentanţilor Eparhiei li s-au dat câteva ore să părăsească edificiul, putând lua cu ei doar obiecte personale. Din 1956, în clădire au fost cazaţi 1.000 de refugiaţi greci, ceea ce, cu timpul, a deteriorat substanţial clădirea. Opera grandioasă a lui Hillebrandt a fost consolidată între anii 1965-1971, devenind apoi sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.
Episcopia Romano-Catolică a obţinut retrocedarea în 2004, iar din 2007 Consiliul Judeţean îi plăteşte chirie pentru a găzdui Muzeul. De doi ani, catolicii au lucrat la realizarea unui proiect pentru reabilitarea Palatului astfel încât să fie puse în valoare elementele originale ale clădirii, dar şi pentru refuncţionalizarea acestuia, adică schimbarea destinaţiei.
"O casă deschisă"
Dacă mulţi se temeau că odată cu mutarea Muzeului în fostul sediu al Garnizoanei Palatul Baroc va fi închis publicului, episcopul Böcskei a decis ca, din contră, clădirea să rămână "un loc al comunităţii", care să evidenţieze tezaurul catolicismului orădean. "Mă gândesc la Palat ca la o casă deschisă. Nu dorim să ne ţinem valorile ferecate", spune Excelenţa Sa.
Proiectul prevede reabilitarea completă a faţadelor, precum şi restaurarea interiorului, serios afectat de lucrările executate în anii ’60-’70. "În interior se va lucra pe circa două treimi din suprafaţă, căci o treime este deja ocupată de Episcopie şi a fost reabilitată de-a lungul ultimilor ani", spune episcopul.
Potrivit arhitectului Emődi Tamás, reabilitarea din era comunistă a avut totuşi şi un efect benefic, deoarece Palatul Baroc nu mai are nevoie de lucrări serioase de consolidare. În schimb, trebuie intervenit rapid la şarpanta aflată "în stare de pre-colaps". De asemenea, vor fi schimbate toate reţelele de utilităţi şi va fi instalat un lift pentru a uşura accesul persoanelor cu dizabilităţi la nivelurile superioare.
Colecţii la vedere
După reabilitare, Palatul Baroc va servi în cea mai mare parte drept centru cultural multifuncţional, cu un muzeu menit să pună în valoare bogatele colecţii ale catolicilor orădeni, formate în 900 de ani.
Concret, la parter vor fi amenajate o cafenea, un magazin cu suveniruri şi mai multe spaţii pentru expoziţii temporare şi speciale, în această a doua categorie urmând să fie inclusă o expoziţie dedicată vieţii celor trei episcopi martiri daţi de Oradea, Bogdánffy Szilárd, Vilmos Apor şi Scheffler János.
Tot la parter, în săli cu condiţii speciale de păstrare, vor fi prezentate colecţii de gravură şi grafică, precum şi o foarte bogată colecţie de carte veche ce cuprinde şi incunabule (cărţi publicate în primii ani după apariţia tiparului). O altă expoziţie va fi dedicată patrimoniului muzical al Episcopiei, punctând şi activitatea orchestrei eparhiale, condusă de-a lungul timpului chiar şi de personalităţi precum Michael Haydn.
Operele din pereţi
La etajul I, cel mai important, vizitatorii vor fi invitaţi să descopere picturi murale acum ascunse sub zugrăveli, precum şi colecţiile monumentale ale Episcopiei, cu pictură şi sculptură barocă, o galerie de portrete şi alte obiecte de artă ecleziastică, parţial expuse în prezent în muzeul Bazilicii din apropiere. Totodată, în circuit va fi inclusă şi Sala de Onoare, al cărei tavan este pictat cu scene din viaţa Sfântului Ladislau, considerat întemeietorul Oradiei.
Vizitatorilor le va rămâne deschisă şi sala ce adăposteşte pictura "Matei Corvin în faţa Vienei", lucrare care acoperă un perete întreg, realizată în 1895 de Otto Koroknyai, considerat la acea vreme unul dintre cei mai promiţători artişti ai Imperiului.
De asemenea, curioşii vor putea vizita, în premieră după retrocedarea clădirii, şi capela privată a episcopului, situată la acelaşi etaj, realizată la comanda lui Ádám Patachich şi acoperită în totalitate de fresce. "Excelenţa Sa o numeşte deseori Capela noastră Sixtină. A supravieţuit prin minune epocii comuniste şi pentru că din 1968 aici a fost depozitată şi închisă biblioteca episcopală", precizează muzeograful Lakatos Attila (foto).
Pentru artişti
La etajul al doilea, Episcopia a gândit un spaţiu destinat atelierelor de artă, dotate cu materiale specifice, destinate tinerilor talentaţi. Conform proiectului, o atenţie deosebită e acordată şi persoanelor cu dizabilităţi, aşa că, pe lângă liftul destinat acestora, vor fi realizate şi materiale video de prezentare a obiectelor de tezaur, cu limbaj mimico-gestual, precum şi materiale de informare tactile, în relief, pentru nevăzători. Iniţiatorii iau în considerare, în premieră, amenajarea unei săli cu obiecte de artă de mici dimensiuni pe care nevăzătorii să le poată "vedea" prin pipăire.
Deocamdată, fiind vorba de finanţare europeană, iniţiatorii proiectului nu s-au lămurit dacă vor putea sau nu să vândă bilete în primii 5 ani, dar episcopul Böcskei spune că oricum nu-şi doreşte să limiteze accesul prin preţuri mari. "Vrem ca Palatul să fie un loc al comunităţii", declară el, având în vedere, pe viitor, şi reamenajarea parcului dendrologic ce înconjoară clădirea, cu arbori valoroşi precum magnolii, tise, stejari şi frasini.
Proiectul, a cărui valoare depăşeşte 4,5 milioane euro, va fi depus luna aceasta spre evaluare în cadrul Programului Operaţional Regional (2014-2020) pe axa pentru conservarea şi protecţia patrimoniului cultural. Dacă finanţarea va fi aprobată, lucrările ar începe anul viitor şi ar dura doi ani, aşa încât prin 2020 Oradea să aibă, "reşlefuită", cea mai importantă bijuterie barocă din ţară...
SE LUCREAZĂ!
Mutarea, la anul
În prezent, Palatul Baroc serveşte ca sediu temporar pentru Muzeul Ţării Crişurilor, dar şi al birourilor Episcopiei Romano-Catolice, a cărei conducere acceptă să prelungească chiria cel puţin până la finalul lunii august.
Lunar, autorităţile judeţene plătesc o chirie de aproape 15.000 euro. Preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, Pásztor Sándor, a declarat că va încerca să obţină acceptul episcopului pentru prelungirea chiriei până la finalizarea noului sediu al Muzeului din str. Armatei Române nr. 1, unde după 6 ani de blocaj lucrările au fost reîncepute săptămâna trecută de firma Euras, cea care a reabilitat şi clădirea Teatrului.
Pásztor a declarat că execuţia va fi gata în "decembrie-ianuarie", astfel încât în primăvară Muzeul să se mute în noua casă.