Parcări cu handicap: Noile parcări construite în Oradea nu au destule locuri pentru persoane cu dizabilităţi

Pe lângă accesul îngreunat în clădirile publice, fie că sunt şcoli ori sedii de instituţii, sau în puţinele mijloace de transport public adaptate nevoilor lor, orădenii cu dizabilităţi mai sunt "furaţi" şi de un alt drept banal: cel de a parca gratuit în oraş. 

O lege menită să protejeze drepturile persoanelor cu handicap prevede că orice parcare trebuie să aibă 4% din locuri dedicate persoanelor cu nevoi speciale. BIHOREANUL a constatat că în Oradea legea nu este doar încălcată, dar nici măcar nu e cunoscută...

De patru ori mai puţine

De ziua Oradiei, primarul Florin Birta şi directorul Administraţiei Domeniului Public, Liviu Andrica, prezentau, cu mândrie, cea mai nouă investiţie din oraş: parcarea supraetajată de pe strada Braşovului, ridicată lângă complexul comercial Crişul. Construită pe 6 niveluri, parcarea are 395 de locuri de parcare, dintre care 4 rezervate persoanelor cu dizabilităţi.

Un cititor al BIHOREANULUI a atras atenţia, însă, că parcarea încalcă Legea 448/2006, privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, care prevede la articolul 65 că "în spaţiile de parcare de lângă clădirile de utilitate publică, precum şi în cele organizate, vor fi adaptate, rezervate şi semnalizate prin semn internaţional cel puţin 4% din numărul total al locurilor de parcare, dar nu mai puţin de 2 locuri, pentru parcarea gratuită a mijloacelor de transport pentru persoane cu handicap". 

Conform legii, parcarea de pe Braşovului ar fi trebuit să aibă 16 locuri de parcare, care pot fi ocupate gratuit fie de maşini conduse de şoferi cu dizabilităţi, fie de cele care transportă asemenea bolnavi, cu condiţia să prezinte un card anume eliberat de Primărie. 

Locuri "furate"

Amenajarea unui loc de parcare pentru persoane cu dizabilităţi nu presupune vreo inovaţie urbanistică, ci pur şi simplu delimitarea unui spaţiu cu o lăţime de 3,7 m, adică cu 1,2 m mai mare decât unul obişnuit, caracteristică necesară pentru a permite manevrarea fotoliului rulant. Altfel spus, constructorii de parcări trebuie doar să nu se lăcomească să "înghesuie" locurile şi să lase 4% dintre ele, aflate în apropierea intrărilor, mai late.

BIHOREANUL a constatat că legea n-a fost încălcată doar pe strada Braşovului. Parcarea subterană din strada Independenţei are 460 de locuri de parcare, dintre care 6 pentru persoanele cu dizabilităţi, în timp ce 4% înseamnă 18. La fel, parcarea din spatele Palatului de Justiţie are 457 de locuri de parcare şi doar 4 speciale, faţă de 18, cât ar fi trebuit, iar cea amenajată peste drum de Piaţa Rogerius are 417 locuri, dintre care tot 4 pentru bihorenii cu dizabilităţi, cu 13 mai puţine decât ar fi trebuit. Altfel spus, nicio parcare etajată construită în ultimii cinci ani de Primărie nu respectă legea!

Model din ‘97 

Întrebat de ce n-a ţinut cont de drepturile persoanelor cu handicap, directorul ADP a fost de-a dreptul surprins. "ADP a preluat proiectul de la Primărie. Eu nici n-am ştiut de legea despre care spuneţi. Cum ziceaţi că se numeşte? Să-mi notez şi eu", a reacţionat Liviu Andrica. Acesta nu vede însă nicio problemă în lărgirea locurilor de parcare: "Dacă asta prevede legea, facem, sigur. Nu este ceva complicat".

Nici primarul Florin Birta nu cunoştea prevederile Legii 448, aşa că nu a putut explica de ce Primăria o încalcă. În schimb, i-a cerut şefului Direcţiei Patrimoniului Imobiliar, Lucian Popa (foto), să lămurească problema. "Am întrebat şi eu proiectanţii, că nu ştiam despre ce este vorba, şi mi-au arătat că ei respectă un normativ care se foloseşte în România la construirea de parcări, care prevede un procent de 1%", a răspuns Popa BIHOREANULUI, după ce s-a documentat.

Normativul cu pricina, cu indicativul 27-97, a fost aprobat în anul 1997 de Ministerul Lucrărilor Publice pentru proiectarea, execuţia şi exploatarea parcajelor etajate, şi recomandă ca "cel puţin 1% din locurile de parcare situate cât mai aproape de accesurile în parcaj să fie conformate pentru handicapaţii locomotori". 

S-ar putea, dacă s-ar vrea

Dincolo de faptul că normativul este vechi, e lesne de observat că el face doar o recomandare. Aşadar, proiectanţii ar fi putut să prevadă parcările cu mai multe locuri dedicate persoanelor cu handicap, aşa cum prevede Legea 448, mai nouă şi cu putere mai mare. Numai să le-o fi cerut cineva, ceea ce, în mod evident, nu s-a întâmplat.

"Realitatea ne arată că nici locurile deja existente pentru persoanele cu handicap nu sunt ocupate. Rar, câte unul, este folosit... Putem amenaja mai multe locuri, dar vor rămâne libere", spune directorul Popa. Or, în foame de bani, Primăria preferă să aibă mai multe locuri "normale", dar taxabile...