Ultima dată și-a pierdut toți banii în trei ore, dar în ziua de salariu s-a întors. Pășește cu speranță în lumea jocurilor. „E seara mea”, își spune, crezând că își va înmulți banii. O tânără atrăgătoare îl servește mereu cu răcoritoare, iar el doar apasă pe butoane așteptând jackpotul, care însă nu mai vine. În final și-a pierdut din nou leafa, cât ai zice „cazinou”...
BIHOREANUL vă propune o incursiune în lupta celor care și-au amanetat propria viață în goana după câștiguri rapide, promise de industria jocurilor de noroc prin campanii agresive derulate pe internet ori offline, cărora le-au căzut pradă mulți orădeni.
Fără control
În România există două tipuri de operatori de jocuri de noroc: sălile fizice, care se găsesc la aproape orice colț de stradă, și site-urile specializate de pe internet, care bombardează cu reclame rețelele de socializare.
Singurul organism abilitat să autorizeze și să supravegheze activitatea acestora este Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), aflat în subordinea Ministerului Finanțelor. Pe site-ul instituției nu există, însă, date referitoare nici la mecanismele de control, nici la numărul caselor de pariuri sportive și cazinouri de pe teritoriul țării.
Prevenția? La secțiunea „joc responsabil”, ONJN oferă doar câteva „principii de responsabilitate socială a industriei”, între care se numără ajutorarea jucătorilor „cu probleme” ori informarea lor cu privire la riscul dependenței.
Bolojan nu le-a vrut
În 2017, primarul de atunci al Oradiei, Ilie Bolojan, a lansat Regulamentul pentru stimularea dezvoltării centrului istoric al municipiului Oradea, care propunea să controleze fenomenul și să mute casele de pariuri sportive și cazinourile la periferie. Setul de reguli a fost aprobat de Consiliul Local, prin HCL 827/2017, dar ulterior firmele de pariuri și păcănele au dat în judecată Primăria.
Trei ani mai târziu, Curtea de Apel Oradea a dat câștig de cauză reclamanților și a anulat toate prevederile din HCL referitoare la interzicerea funcționării firmelor în centrul orașului și la mecanismele de sancționare a acestora, motivând că sunt nelegale și că „singurul organism abilitat să reglementeze modul în care aceste societăți comerciale pot să-și desfășoare activitatea este Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc”.
Sunt peste tot
În prezent, în centrul Oradiei funcționează mai multe cazinouri, cel mai nou fiind deschis la finalul anului trecut la doi pași de Primărie. „Noi putem interveni doar în cazul în care aceste firme expun reclame neautorizate”, spune Samuel Milian, șeful Poliției Locale Oradea.
În Bihor sunt înregistrate cu sediul 28 de companii a căror activitate principală sunt jocurile de noroc, care au în total aproape 700 de angajați. Platforma Listafirme.ro arată că cea mai mare cifră de afaceri o are Red Sevens, cu 73,7 milioane lei pe anul 2021, pe locul doi este Digit Game, cu 33,4 milioane lei, iar pe trei Austrian Invest, cu 10,9 milioane lei.
Fără reguli și control, casele de pariuri și cazinourile pot fi amenajate aproape oriunde își doresc. Pe strada Alexandru Cazaban, la câteva sute de metri de Arena Antonio Alexe, se află, una lângă alta, cinci asemenea case de pariuri sportive (foto): Casa Pariurilor, Winner, Superbet, Fortuna și Get`s Bet. Situația este similară și pe alte artere circulate, precum Bulevardul Dacia ori Bulevardul Nufărul.
Ținta sunt copiii
Psihologii care cunosc fenomenul prin prisma pacienţilor pe care îi ajută spun că reclamele sunt nocive în special pentru adolescenți.
„Datorită accesibilității crescute la astfel de jocuri, care pot fi accesate și de pe telefonul mobil, vârsta de la care copiii încep să joace e foarte scăzută. Unele reclame uzează de animații, care clar sunt destinate segmentului tânăr. Sugerez părinților să fie vigilenți. Un semnal de alarmă e atunci când adolescentul cere bani pe care nu-i poate justifica, când are anturaje dubioase sau când nu permite părinților să-i cunoască prietenii, când lipsește nejustificat de acasă, când are aplicații de jocuri de noroc descărcate pe telefon, când începe să-și vândă lucrurile, când lipsesc bani sau obiecte din casă, pe care le fură în scopul vânzării sau amanetării”, avertizează psiholoaga Corina Lupău (foto), care a avut o mulțime de pacienți dependenți de păcănele.
Vârstele persoanelor care au apelat la ajutorul său au variat între 14 și 60 de ani, aceștia mărturisind că au avut pierderi financiare de la câteva sute de lei până la 300.000 euro!
„Nici nu mai vreau să știu”
Cei mai mulți dintre dependenți se îmbolnăvesc fără să-și dea seama. Andrei, un orădean în vârstă de 22 de ani, s-a lăsat pradă viciului în urmă cu doi ani, fiind influențat de prieteni.
„Se jucau pe telefon și părea distractiv, i-am văzut cum câștigă sute de lei. Am zis că și eu vreau. Marele avantaj era că nu mă vedea nimeni că fac asta. Am fost și în cazinou, unde atmosfera e altfel. Primești băutură gratis, fetele sunt drăguțe mereu cu tine, sunt organizate tombole pentru clienți, e atractiv. Cel mai mare câștig a fost de 8.000 lei, dar am avut pierderi mult mai mari, de care nici nu mai vreau să știu”, povestește tânărul.
Acum, pentru a scăpa de tentație, încearcă să ignore reclamele online, deși e dificil, iar când i se face chef mai intră pe platformele de live streaming și se uită cum joacă alții. „Am mulți prieteni din oraș care au devenit dependenți în doar câteva luni. Problema românilor e că vedem păcănelele ca pe o sursă de câștig rapid. În SUA ele sunt văzute strict ca un mijloc de divertisment, știi că îți pierzi banii acolo. Cred că asta se datorează și faptului că avem salarii mici, încercăm să găsim alte surse”, spune Andrei.
Un deceniu de dependență
Un alt tânăr, Csongor (35 ani), a fost robul păcănelelor timp de 10 ani. Prima oară a intrat într-o sală de jocuri pe când avea 20 de ani, din curiozitate. „Am continuat crezând că o să câştig bine. Apoi, după căsătorie, a devenit un refugiu. Cât timp jucam, uitam de certurile cu soţia şi de problemele financiare. Preferam să pierd mii de lei decât să înfrunt realitatea”, îşi aminteşte Csongor, care s-a separat de partenera sa de mai multe ori din cauza dependenței.
În final, a hotărât să apeleze la un psiholog, de la care a aflat despre întâlnirile unui grup de sprijin din Oradea. „De la primele întâlniri am observat că mă schimb şi că nu mai am tentaţia de a merge la aparate. Când merg la terapie parcă ajung într-o altă lume, fără prejudecăţi, fără falsitate. Acum sunt abstinent de aproape cinci ani”, mărturiseşte bărbatul.
Soluții în Oradea
În România nu există politici de prevenție împotriva dependenței de jocuri de noroc, iar cei care își dau seama că au o problemă preferă s-o ascundă.
Pentru a-i ajuta să scape de viciile care le fac rău, psiholoaga Tünde Kocsis și soţul său, Sándor (foto), ambii din Marghita, au lansat un proiect ambiţios: un grup de sprijin în Oradea pentru persoanele cu diferite tipuri de dependenţe. Acolo a ajuns și Csongor.
Soții vin de două ori pe lună în oraș la întâlniri cu grupul de sprijin atât în limba română, cât şi în maghiară. Participanţii se adună în cerc, iar specialista îi întreabă ce au făcut în ultimele zile şi cum le influenţează viaţa dependenţa ori abstinenţa.
Când BIHOREANUL a scris pentru prima dată despre acest grup, o singură persoană din el era dependentă de păcănele. Între timp, clubul a ajuns frecventat de șase asemenea persoane, semn că tot mai mulți jucători își dau seama de adicția lor. Următoarea întâlnire va avea loc vinerea aceasta, de la ora 17, iar înscrierile se fac la numărul 0757-142.373. Doritorii trebuie doar să se înarmeze cu mult curaj și asumare...
300 DE METRI
Proiect de lege
La finalul anului trecut, doi deputaţi au depus în Parlamentul României un proiect de lege pentru a interzice amplasarea sălilor de pariuri şi de păcănele la mai puțin de 300 de metri de școli, centre culturale, spitale ori biserici. Iniţiativa le aparţine deputaţilor USR Diana Stoica şi Filip Havârneanu, care au înregistrat inițiativa legislativă în noiembrie.
Autorii susţin că proiectul este un răspuns la proliferarea sălilor de pariuri şi de păcănele în toată ţara, lucru care a dus la înmulţirea numărului de persoane dependente. Legislaţia în vigoare, OUG 77/2009, interzice doar ca sălile de jocuri de noroc să fie în incinta unităţilor de învăţământ, a campusurilor, centrelor de cultură, spitalelor şi bisericilor.
CUM E LA ALȚII
Jocurile de noroc în Europa
Spre deosebire de România, unde influencerii luați drept modele de către adolescenți promovează cazinourile și casele de pariuri sportive, state ca Marea Britanie au înțeles cât de dăunătoare este această publicitate pentru minori. În această țară vedetele din sport sau showbiz nu pot promova case de pariuri sau jocuri de noroc. În 2021, Republica Moldova a interzis toate tipurile de publicitate la orice formă de jocuri de noroc.
În Franța, statul a investit în politici de prevenție, iar cetățenii au înțeles că această industrie trebuie tratată strict ca un mijloc de divertisment, nu de îmbogățire. Cea mai recentă campanie - „T’as vu, t’as perdu” („Ai văzut, ai pierdut”) - a fost lansată înaintea Campionatului mondial de fotbal din Qatar, unde se aștepta ca francezii să umple casele de pariuri sportive.