Bihoreanul prin "adopţie" Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la şefia Serviciului Român de Informaţii (SRI).

Potrivit presei centrale, Hellvig a strâns 498 de voturi "pentru" şi 15 voturi "împotrivă", din totalul de 513 parlamentari care şi-au exprimat votul.

"Consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupţia reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranţa naţională, afectând economia şi subminând funcţionarea instituţiilor", a declarat Hellvig, potrivit Mediafax, după validarea sa în funcţia de şef al SRI.

Hellvig le-a vorbit parlamentarilor despre priorităţile sale în noua funcţie.

"Responsabilitatea de a asigura securitatea cibernetică a Ucrainei arată statutul obţinut în cadrul comunităţii de informaţii euro-atlantice. Priorităţile SRI trebuie să fie consolidarea performanţei, atât în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, cât şi într-un context geostrategic tensionat. Consider esenţiale două coordonate de acţiune: combaterea corupţiei şi dezvoltarea capacităţii de apărare a siguranţei naţionale", a spus el conform  Digi24.ro.

Eduard Hellvig a mai spus că instituţia în sine nu are probleme de imagine şi că a apreciat faptul că SRI şi-a păstrat independenţa în mandatul predecesorului său, George Maior.

"Această independenţă instituţională pe care SRI a avut-o faţă de corpul politic cred că e important să fie dusă mai departe şi, din aceste considerente, cred că dacă au fost anumite mici sincope, lucrurile pot fi îmbunătăţite. Poate o transparenţă mai mare în zona de comunicare, poate o diplomaţie publică mai prezentă ar ajuta la transparentizare, dar pe fond nu cred că există probleme fundamentale", a spus noul şef al SRI.

După cum se ştie, Comisia de control al activităţii SRI a avizat favorabil nominalizarea lui Hellvig la şefia Serviciului, la propunerea preşedintelui Klaus Iohannis, cu 7 voturi "pentru" şi unul "împotrivă".

Fost deputat PC de Bihor, Eduard Hellvig a ocupat în ultimii ani mai multe funcţii în conducerea centrală a PNL, fiind secretar general şi vicepreşedinte al partidului. Până în 2013 a fost deputat PNL de Ilfov, pentru ca mai apoi să devină europarlamentar.

ost deputat PC de Bihor, Eduard Hellvig a ocupat în ultimii ani mai multe funcţii în conducerea centrală a PNL, fiind secretar general şi vicepreşedinte al partidului. Până în 2013 a fost deputat PNL de Ilfov, pentru ca mai apoi să devină europarlamentar. 

Pe 9 noiembrie 2012, ANI a decis că Eduard Hellvig, la acea vreme ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, s-a aflat în stare de incompatibilitate, în perioada 7 mai - 31 octombrie, întrucât a exercitat simultan funcţia de ministru şi pe cea de director în cadrul SC Sintezis Birotica SRL. În plus, acesta era acuzat şi că a încasat salariu şi de la o bancă de celule stem în timp ce era ministru.

Încă de atunci, liberalul a susţinut public că acuzaţiile care i se aduceau erau nefondate, arătând că şi-a încheiat colaborarea cu Sintezis din 2005, iar salariul de la banca de celule stem era de fapt salariul soţiei.

De altfel, Hellvig a transmis ANI că nu deţine funcţia de director al acelei societăţi şi nici nu a exercitat această funcţie în niciun moment pe parcursul ultimilor ani, însă Agenţia susţinea că, în punctul de vedere depus la dosarul de evaluare, Ministerul Muncii a comunicat faptul că încetarea efectivă a contractului individual de muncă în cazul ministrului a fost operată la data de 31 octombrie 2012, în urmă cu o săptămână, arată Agerpres.

Hellvig a dat în judecată ANI solicitând anularea raportului de evaluare întocmit de inspectorii de integritate, a pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti, însă a avut câştig de cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În decembrie 2014, judecătorii Curţii Supreme au decis definitiv ca europarlamentarul PNL nu s-a aflat în incompatibilitate, instanţa anulând raportul ANI.