Parlamentul European a adoptat miercuri, o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să analizeze posibilitatea prelungirii cu 18 luni a termenului de implementare a proiectelor considerate „mature” din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (PNRR). Votul are o valoare exclusiv politică și nu produce efecte juridice directe, însă reflectă o presiune semnificativă asupra executivului european.
Rezoluția a fost adoptată cu 421 de voturi pentru, 180 împotrivă și 55 de abțineri, după cum a anunțat europarlamentarul PSD Victor Negrescu, unul dintre co-raportorii documentului.
„Am obținut un sprijin larg pentru salvarea proiectelor din PNRR! Este un mesaj politic puternic şi o luptă pentru ca ţările noastre să nu piardă investiţii vitale”, a declarat Negrescu într-o postare pe rețelele sociale.
Într-un comunicat transmis presei, europarlamentarul a apreciat că decizia de miercuri reprezintă „un pas decisiv pentru salvarea proiectelor esențiale din PNRR-urile tuturor statelor membre”.
„Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost un pas istoric pentru Europa, dar acum, la patru ani de la lansare, trebuie să recunoaștem provocările majore cu care se confruntă toate statele membre și să găsim soluții pe măsură. Pentru mine, acest raport nu este doar un document tehnic, este o luptă politică pentru ca țările noastre să nu piardă investiții vitale. La un an de termenul limită pentru proiectele PNRR, acum este momentul ca Uniunea Europeană să acționeze pentru a nu pierde investiții esențiale în spitale, școli, infrastructură sau digitalizare”, a transmis Victor Negrescu într-un comunicat.
Informarea precizează și că eurodeputatul a propus o serie de măsuri concrete, care au fost incluse în raportul votat miercuri de plenul Parlamentului European. Printre acestea se numără apelul pentru prelungirea cu 18 luni a perioadei de implementare pentru proiectele mature care nu pot fi finalizate până în august 2026; Transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanțare europeană, precum Fondul de Coeziune, Fondul European de Investiții sau un posibil nou fond pentru competitivitate; Introducerea de criterii de evaluare clare, obiective și corecte, și mai multă flexibilitate în procesul de revizuire a PNRR-urilor; Simplificarea accesului la finanțare pentru autoritățile locale și regionale; Implicarea reală a partenerilor sociali și a societății civile în procesul de proiectare și revizuire, pentru ca planurile să reflecte nevoile reale ale comunităților; Reiterarea apelului inițial al Parlamentului European pentru o alocare a 10% pentru educație și 2% pentru sectoarele creative și culturale din PNRR-uri.
O birocrație de lungă durată
Site-ul economedia.ro explică însă că documentul adoptat nu modifică actualul calendar al PNRR - care prevede ca toate proiectele să fie finalizate până la 31 august 2026. Pentru ca această prelungire să devină realitate, ar fi necesară o modificare a regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, ceea ce presupune un proces legislativ complex la nivelul UE, cu acordul tuturor celor 27 de state membre. Or, mai multe guverne europene s-au declarat deja împotriva acestei schimbări.
Conform sursei citate, europarlamentarul USR Vlad Voiculescu a avertizat că, în lipsa unei decizii oficiale a Comisiei Europene și a unui cadru juridic aprobat de Consiliu și Parlament, rezoluția rămâne un simplu angajament politic. „Fiecare stat interesat va trebui să justifice în mod clar care sunt proiectele considerate mature și în ce măsură pot fi finalizate în cele 18 luni suplimentare”, a precizat acesta.
Proces complex
Pentru România, miza este majoră. Din cele aproximativ 28 de miliarde de euro alocate prin PNRR, o parte semnificativă nu a fost încă accesată sau utilizată. Întârzierile acumulate în timpul guvernelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu pun în pericol finalizarea unor investiții esențiale în domenii precum infrastructura, educația, sănătatea, digitalizarea și tranziția verde.
„O prelungire ar oferi autorităților naționale un răgaz suplimentar pentru a implementa proiectele întârziate și a evita pierderea fondurilor europene. Totuși, succesul acestui demers va depinde de capacitatea guvernului de a demonstra seriozitate, transparență și progres concret în implementare”, a adăugat Voiculescu potrivit aceleiași surse. Acesta a subliniat că următoarele luni vor fi esențiale, în funcție de reacția Comisiei și de demersurile făcute de România.
Presa centrală notează că votul din Parlamentul European reprezintă doar primul pas într-un proces complex. Pentru România, prelungirea ar putea însemna salvarea unor proiecte de infrastructură și modernizare în pericol de a fi abandonate. Însă realizarea acestui obiectiv depinde de o decizie oficială a Comisiei Europene, de acordul celorlalte state membre și de capacitatea Guvernului de la București de a-și demonstra seriozitatea în utilizarea fondurilor europene, mai arată sursa menționată.