Parlamentul European va dezbate pe 14 martie, la Strasbourg, rezoluția „Restituirea tezaurului național românesc însușit ilegal de Rusia”, relatează agenția Mediafax.
O astfel de dezbatere va avea loc în premieră la nivelul Parlamentului European, după cum notează stirileprotv.ro, și va fi urmată de un vot asupra rezoluției privitoare la aurul românesc păstrat de ruși. Discuțiile vor avea loc la inițiativa europarlamentarului PMP, Eugen Tomac.
Europa votează
„Ne aflăm într-un moment în care trebuie să prezentăm situația cu claritate, cu foarte multă convingere”, a spus Eugen Tomac într-o intervenție la Digi24, adăugând că scopul este ca acest dosar să devină unul de importanță majoră pentru UE.
Europarlamentarul a declarat că marți a participat la o dezbatere din comisia de afaceri externe a PE și că „toate grupurile politice susțin adoptarea unei rezoluții săptămâna viitoare” și că adoptarea rezoluției ar reprezenta un semnal politic foarte important transmis României de către UE.
Hotnews.ro scrie că o eventuală rezoluție privind returnarea aurului românesc ar putea fi un instrument pe care România îl poate folosi în favoarea sa, după ce războiul declanșat de Rusia în Ucraina se va termina, în cazul în care UE va relua relaţiile cu țara condusă de Vladimir Putin.
Recent, ambasadorul Moscovei la București, Valeri Kuzmin, a lăsat de înțeles că Rusia nu va mai returna României tezaurul dus la Moscova acum 100 de ani și că această problemă este „o pisică moartă scoasă de la naftalină”.
Expoziție la Bruxelles
Pe de altă parte, Banca Națională a României a inaugurat marți, 5 martie, în sediul Parlamentului European de la Bruxelles, expoziţia „Tezaurul Băncii Naţionale a Românei, trimis la Moscova şi niciodată returnat - o datorie mai veche de un secol”.
Scopul este de a aduce în atenţia Europei documente, arhive şi imagini care descriu pierderea de către România a Tezaurului depus în custodie la Moscova în timpul Primului Război Mondial.
Avuția românilor, pe mâinile rușilor
În Primul Război Mondial, pe fondul avansului trupelor Puterilor Centrale, guvernul și conducerea BNR au decis mutarea tezaurului BNR pe teritoriul Rusiei, singurul stat aliat cu care România se învecina atunci.
Guvernul român și reprezentanții BNR au semnat cu reprezentantul Imperiului Rus la Iași convenția în care s-au precizat condițiile efectuării primului transport la Moscova. Potrivit acesteia, valorile românești se aflau „sub garanția guvernului rus în ceea ce privește securitatea transportului, a depozitului și întoarcerea în România”, după cum se arată acum pe site-ul BNR.
Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei. Casetele au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie - februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în deplină concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”.
Numărul mare și varietatea monedelor (lire engleze, coroane austriece, mărci germane, napoleoni, carolini, adică polul românesc în valoare de 20 lei etc.) se explică prin aceea că, potrivit legii, biletele erau „plătite la prezentare la birourile Băncii în monedă națională liberatoare sau în monetele străine care au curs legal, conform legislațiunii monetare a statului”.
Miliarde de lei, tone de aur
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova. De această dată, trenul care a plecat la Moscova a dus atât valori ale Băncii Naționale a României, cât și ale altor instituții (Academia Română, Casa de Depuneri și Consemnațiuni și alte bănci, Arhivele Naționale ale României, Muzeul Național de Antichități, Pinacoteca Statului, ministere, mănăstiri).
În cele trei vagoane cu valori ale BNR, care au fost depozitate tot în sala Armelor, la Kremlin, potrivit protocolului semnat și de această dată de reprezentatul rus, ministrul român de finanțe și reprezentanții BNR, s-au aflat: „titluri, efecte, valori, depozite, parte din arhivele și cărțile sale, actele sale etc., partea în aur din depozitele sale în metale, proprietatea sa privată”. Valoarea totală a transporturilor la Moscova din iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.
În octombrie 1917, bolșevicii conduși de Lenin au cucerit puterea și, în ianuarie 1918, Consiliul Comisarilor Poporului a anunțat ruperea relațiilor diplomatice cu România, arestarea ministrului României la Petrograd și confiscarea tezaurului României depus la Moscova, declarând că „puterea sovietică își asumă răspunderea de a păstra acest tezaur pe care îl va preda în mâinile poporului român”.
„O creanță valabilă”
Totuși, situația a rămas neschimbată până astăzi, deși în cadrul sesiunilor Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României, înființată în anul 2003, partea rusă a acceptat că aurul BNR a fost trimis la Moscova și că documentele prezentate de partea română sunt valabile.
În contextul actual, definit de război, lucrările Comisiei au fost sistate.
La evenimentul de deschidere a expoziției organizate de BNR la Bruxelles, Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, a declarat: „Concluzia noastră este aceea că Banca Națională a României are o creanță perfect valabilă asupra Băncii de Stat a Rusiei”.