Pasztor Sandor, şeful ABA Crişuri: "Rupem o felie cât mai mare de bani pentru Oradea"

De peste zece ani conduce instituţii publice, dar numai în domeniul pentru care are pregătire. Inginer hidrotehnist, Pasztor Sandor susţine că în calitate de director al Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri se străduieşte să aducă din Capitală cât mai mulţi bani pentru lucrările necesare pe cursurile de apă din Bihor.

Fiind şi consilier municipal, susţine că lucrările pornite pe malurile Crişului Repede în Oradea se datorează deopotrivă colaborării cu Primăria şi sprijinului primit de la colegul său UDMR-ist Laszlo Borbely, ministrul Mediului. Dorinţa lui Pasztor este să vadă că nu mai rămâne nimic de lucru în privinţa apelor, pentru că apoi va avea, poate, mai mult timp pentru marea pasiune: pescuitul.

Colaborarea e cheia

- În afara apartenenţei la UDMR, ce v-a recomandat să ajungeţi şef peste Administraţia Bazinală Apă Crişuri?

- Am terminat Facultatea de Construcţii la Timişoara în 1991, secţia Construcţii Hidrotehnice şi Îmbunătăţiri Funciare. Imediat după absolvire m-am angajat la IELIF (n.r. - Întreprinderea de Exploatare a Lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare) Bihor, unde am parcurs treptele de la inginer stagiar până la director regional. În 2009 mi-am schimbat prima oară locul de muncă, dar rămânând în domeniu, la Apele Române. Am devenit directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri în februarie 2010. Asta mi-e meseria, nu a fost o numire pur politică. Ar fi fost aşa dacă eram inginer mecanic, de pildă.

- Aţi reuşit să schimbaţi ceva în interiorul instituţiei, sau v-a "dresat" sistemul?

- Cel puţin zece ani am fost director la cealaltă instituţie şi este altfel când omul a fost mult timp în poziţii de conducere. Ştii cum să procedezi. Eu zic că ABA funcţionează legal.

- Faptul că acum se fac lucrări pe malurile Crişului în Oradea se datorează implicării Primăriei sau a sprijinului politic, ţinând cont că ministrul e tot UDMR-ist?

- Este rezultatul unei conlucrări sănătoase între Ministerul Mediului şi autoritatea locală. În plus, Legea Apelor explică foarte clar: pentru orice faci pe teritoriul unei localităţi trebuie să dai mâna cu autoritatea locală. Primul pas în reabilitarea malurilor din aval de Podul Decebal, unde era un pericol public, a fost să am o discuţie cu domnul primar Ilie Bolojan şi cu doamna viceprimar Rozalia Biro. Fiecare a avut sarcini: eu am făcut tot posibilul să fie alocate fonduri, ABA a făcut balustradele şi taluzul, iar Primăria a asfaltat, a adus băncile şi iluminatul. Nu puteam realiza nimic dacă lucram în defazaj, s-a văzut ani de zile ce înseamnă asta.

La plimbare, pe Criş în jos

- Anul trecut ABA a amenajat promenada între Podul Ferdinand şi fostul centru de calcul. A fost o lucrare necesară? Şi reuşită?

- Din punct de vedere hidrotehnic, a fost necesară sută la sută, pentru că malul era deteriorat. Şi ca aspect era mai mult decât necesară. Eu zic că a fost şi reuşită lucrarea, chiar dacă am intervenit ulterior, pentru a rezolva problema apei care băltea. S-a inundat anul trecut, dar noi am încercat să nu ridicăm lucrarea foarte sus comparativ cu luciul apei. Când va veni iar apa, se va mătura şi nu va fi nicio problemă.

- Acum lucraţi între podul Dacia şi cel "al intelectualilor". Cât costă, cum merg lucrările şi când vor fi încheiate?

- Lucrările sunt în avans, fiindcă ne-a permis vremea, aşa că în august s-ar putea să terminăm. Costă aproximativ 3 milioane de lei.

- Aţi salvat toţi plopii de pe malul râului sau aţi şi tăiat din ei?

- Aşa cum am promis, un singur plop a fost tăiat. Era la vreo 2,5 metri spre interior, era foarte înclinat şi nu puteam să-l salvăm. Oricum, vom planta copaci după ce terminăm lucrările.

- Pe segmentul din centrul oraşului, sub geamurile Primăriei, când ajungeţi?

- Mingea este la Primărie, pentru că sunt probleme cu evacuarea apelor pluviale. Spre toamnă va începe reabilitarea reţelei subterane de canalizare în acea zonă, iar când aceste lucrări se termină, o preluăm noi. N-are rost să facem o lucrare care ulterior să fie spartă.

Investiţii peste tot

- Ce alte investiţii mai plănuiţi?

- În Oradea au început două lucrări însemnate. Una e amenajarea pârâului Adona (n.r. - din Nufărul), pe care noi îl vom întuba, după care Primăria va face acolo un parc. O altă lucrare e întubarea Crişului Mic, în Episcopia, unde se va face pistă de biciclete. Ambele sunt lucrări cu bugete mari. Facem tot posibilul să rupem de la Ministerul Mediului o felie cât mai mare de bani pentru Oradea. Şi în judeţ sunt investiţii însemnate în curs. Una e barajul de la Corbeşti, comuna Ceica, important pentru că totdeauna când plouă 20-30 de litri pe metrul pătrat, primele probleme le avem în această zonă. Am obţinut 6 milioane de lei şi, după promisiunile de la Guvern şi Minister, anul viitor o finalizăm. Importantă e şi acumularea pe care o pornim în zona Criştiorului, pe un afluent al Crişului Negru din sudul judeţului.

- Ce impact are construirea de poduri în Oradea? Ne trebuie poduri sau nu?

- Podurile bine gândite sunt necesare, precum cel de pe Densuşianu, fiindcă prin centură eliberăm traficul greu din oraş. La cel de lângă Sala Sporturilor şi eu, ca şi consilier local, am stat pe gânduri, dar adevărul e că va rezolva traficul din zona Decebal şi Ioşia Nord. Cel de la Dragoş Vodă este mai mult de agrement, dar nu strică nici el.

- Lucrările la priza de apă din Oradea s-au finalizat? Pot merge orădenii acolo ca să se scalde?

- În anii '70, când a început construcţia cartierului Rogerius, o bună parte din deşeuri a fost cărată pe malul Crişului. De anul trecut am început să le scoatem din albie şi sper că la mijlocul verii terminăm igienizarea. Va fi o problemă, însă, păstrarea curăţeniei.

Bihorenii, feriţi de inundaţii

- Cât de poluate sunt apele din judeţ? Care stă cel mai prost din acest punct de vedere şi pe ce porţiuni? În ce constă poluarea?

- Gradul de poluare a apelor merge de la 1 la 5, doar apele din vârf de munte, unde nu ajunge omul, fiind de gradul 1. Bihorul are ape preponderent de gradul 2. În general, poluarea înseamnă deversări de canalizare în văi sau pârâuri. Una din cele mai poluate ape era Crişul Mic: gradul 4. După ce s-a introdus canalizarea în Episcopia a ajuns la gradul 3. Acum urmează să decolmatăm şi să întubăm zona, şi sper să ajungem la o condiţie normală.

- Cine poate sancţiona persoanele care deversează deşeuri în ape? Se dau vreodată amenzi?

- Noi sancţionăm entitatea care asigură serviciile de canalizare, iar acestea aplică sancţiunea poluatorilor. Nu am avut incidente deosebite anul trecut, dar totuşi s-au dat amenzi de multe miliarde.

- Cum colaboraţi cu autorităţile din Ungaria pe probleme de resort?

- E simplu să zic foarte bine, pentru că sunt membru al comisiei mixte şi al subcomisiilor de apărare împotriva inundaţiilor şi de gospodărire a apelor de zece ani. Dar adevărul chiar acesta este: colaborarea e una model. Ungurii nu colaborează atât de bine cu austriecii pe probleme de ape de frontieră precum colaborează cu noi.

- Sunt bihorenii protejaţi contra inundaţiilor? Care râuri prezintă cele mai mari riscuri?

- Din ce în ce mai bine protejaţi. De anul trecut Barcăul e sigur, iar Crişul Repede e protejat de acumulările din amonte de Oradea. La Crişul Negru lucrăm intens, şi până anul viitor rezolvăm problemele mari. Totuşi, nimeni nu va putea garanta niciodată că nu vor avea loc inundaţii.

Pentru foarte puţine lucruri bag mâna-n foc

- De ce nu avem vaporaşe în Oradea pe Criş?

- Se poate naviga în scop de agrement cu ambarcaţiuni foarte uşoare pe anumite tronsoane ale Crişului Repede. Nu avem vaporaşe deoarece Crişul Repede are o viteză de curgere destul de mare, de unde îi vine şi numele, dar şi pentru că debitul variază zilnic, din cauza funcţionării barajelor din amonte cu scop energetic. Se poate concepe în schimb un restaurant pe Criş, cum de altfel şi dorim să facem cu autoritatea locală.

- Cum se întâmplă la ABA când se schimbă conducerea? Firmele de casă se schimbă unele cu altele, sau cele vechi se adaptează noilor vremuri?

- Constructori sunt şi vechi, şi noi. Sunt lucrări licitate în jurul anilor 2000, din care s-a executat cam 20% şi acum s-a obţinut finanţare. Dar, de exemplu, anul trecut, la cinci lucrări noi, un singur constructor este din "garda veche".

- Băgaţi mâna în foc că licitaţiile pentru concesionarea unor cursuri de apă sau lacuri sunt corecte şi nu trucate?

- Pentru foarte puţine lucruri aş băga mâna în foc. Dar eu sper că au fost corecte.

Ilie Bolojan, primarul Oradiei - Merge înainte pe drumul pe care şi-l croieşte

Gavrilă Ghilea, prefectul Bihorului - Un om care calculează totul

Rozalia Biro, viceprimarul Oradiei - Perseverentă în atingerea ţelurilor ei

Lucia Varga, fost secretar de stat la Ministerul Mediului - Harnică şi devotată celor care au ales-o