Patronul grupului Mediafax Adrian Sârbu, a fost arestat

Patronul grupurilor de firme Mediafax şi Media Pro, Adrian Sârbu, a fost arestat, în noaptea de marţi spre miercuri, în urma deciziei luate de Curtea de Apel Bucureşti, după mai multe ore de deliberare. Sârbu e acuzat de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare.

Decizia nu a fost însă definitivă, ea putând fi contestată.

Adrian Sârbu a fost reţinut luni seară, pentru 24 de ore, mandatul său expirând marţi seară la ora 20.30. Astfel, timp de câteva ore, Adrian Sârbu a fost liber, întrucât ordonanţa de reţinere îi expirase, după emiterea mandatului de arestare preventivă el fiind ridicat de către poliţişti şi dus în Arestul Poliţiei Capitalei.

Întrebat cum comentează acuzaţiile procurorilor, de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, la ieşirea din sediul Curţii de Apel, Sârbu a afirmat: "Nu pot să comentez asta la acest moment pentru că deja sunt sub alt regim. Ce am avut de comentat am comentat, poziţia mea mi-am susţinut-o, avocaţii au susţinut-o, din acest moment e în pronunţare".

Avocata Liana Petrovici, acuzată de complicitate la spălare de bani în acelaşi dosar şi reţinută marţi, va fi plasată sub control judiciar.

Potrivit hotnews.ro, Sarbu este acuzat de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, iar avocata Liana Petrovici e acuzată de complicitate la spalare de bani, într-un dosar în care prejudiciul este estimat la 16,8 milioane de lei rezultat din evaziune fiscală, 2,6 milioane de lei rezultat din delapidare şi 2,9 milioane de lei din spalea banilor. 

În esenţă, procurorii Înaltei Curţi susţin că reţeta de fraudare a bugetului de stat pusă la cale în afacerea Mediafax era clasică şi avea două direcţii. Mai întâi, bugetul de stat era fraudat prin neplata impozitelor pe salarii. Apoi, firmele implicate în mecanism făceau inginerii financiare pentru a recupera ilegal taxa pe valoarea adaugată. Pentru a nu plăti impozite pe salariile angajaţiilor, directori din grupul Mediafax înfiinţau, prin interpuşi, firme care, de obicei, nu aveau legătură cu mass-media.

Caracatiţa

Potrivit Digi24.ro, care explică circuitul infracţional, o astfel de firmă a fost Eastfield Prod SRL, înfiinţată în noiembrie 2003, avea ca obiect de activitate fabricarea lumânărilor. În 2007 îşi schimbă administratorul şi obiectul de activitate în producţii fotografice, de sondaj şi studierea pieţei. Anchetatorii spun că administratorul firmei a declarat că societatea a fost folosită pentru plata salariaţilor Mediafax prin contracte de drepturi de autor. Iniţiativa i-ar fi aparţinut Roxanei Grigoruţă, care avea o poziţie de conducere în Grupul Mediafax şi care l-ar fi însărcinat pe directorul financiar Dana Cozac să se ocupe de această problemă.

O altă firmă folosită a fost Produktiv Complet Management. Societatea a fost înfiinţată la iniţiativa lui Dragoş Chiş, avocatul Mediafax, care l-ar fi determinat pe Andrei Haller să înfiinţeze firma pe numele său. Andrei Haller era o cunoştinţă a avocatului, care ar fi dorit să facă stagiatura în cabinetul Dragoş Chiş, mai scrie Digi24.ro. Altă societate înfiinţată special pentru plata salariaţilor a fost SC Persona Human Resources SRL, o societate care a avut cel mult 8 angajaţi.

În clădirea de pe Bulevardul Mareşal Averescu numărul 8-10 au avut sediile mai multe firme implicate în schema de fraudare a statului. Persona Human Resources şi Eastfield Prod erau firme care primeau contractele pentru prestarea de servicii fictive de la Mediafax. Tot aici aveau sediul chiar şi societăţi din grupul de presă Mediafax, spun anchetatorii.

Prin intermediul societăţilor cu activitate fictivă, angajaţii grupului de presă primeau cea mai mare parte din bani pentru munca lor. Pentru asta semnau contracte de drepturi de autor. Jurnaliştii erau, oficial, plătiţi din două părţi: o fracţiune din salariu, cea de pe cartea de muncă, venea de la firmele sursă - Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL. Restul banilor veneau din contracte de drepturi de autor, deşi era practic vorba despre aceeaşi muncă, neexistând nicio delimitare cantitativă sau calitativă pentru munca prestată pe contractul de drepturi de autor sau pe cel de muncă.

Statul era, spun procurorii, prejudiciat prin neplata impozitelor pe salariu.

De exemplu, pentru un salariu net de 1500 de lei, o firmă trebuie să plătească impozite de 1203 lei, dacă angajatul are contract de muncă. Pentru aceiaşi bani primiţi pe contract de drepturi de autor, firma plăteşte statului doar 462 de lei impozit, mai notează Digi 24.

Schemă pentru aproape 600 de angajaţi

Conform procurorilor, metoda de plată a fost folosită pentru câteva sute de angajaţi. Datele Ministerului de Finanţe pentru anul 2011 arată că Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL au avut împreună peste 580 de salariaţi.

Rambursarea ilegală de TVA a fost o altă metodă folosită pentru prejudicierea statului. Firmele din grupul Mediafax făceau plăţi fictive către diverse societăţi, dintre care unele erau fantomă. Acestea nu declarau la Fisc banii încasaţi, dar emiteau facturi pentru serviciile prestate. În baza acestora, reprezentanţii celor trei firme din grupul de presă au cerut rambursări ilegale de TVA în valoare de peste 3,5 milioane de euro.

De exemplu, în contul firmelor Digital Age Investment şi Produktiv Complet Management SRL, între octombrie 2011 şi mai 2012, au fost făcute plăţi de 900.000 de lei. Banii nu au fost însă niciodată evidenţiaţi în bilanţul firmelor. Cele două societăţi au declarat la Fisc doar date pentru anul 2010.

Din relaţiile financiare pe care societatea Apropo Media SRL, în care Adrian Sârbu deţinea, direct şi indirect, peste 80% din acţiuni, şi societăţile Productiv Complet Management SRL, Digital Age Investment SRL şi Eastfield Prod SRL, toate trei în stare falimentară acum, statul a fost păgubit cu peste 700.000 de lei.

Din relaţia dintre Mediafax Grup SA şi Digital Age Investment SRL, EASTFIELD PROD S.R.L., PERSONA HUMAN RESOUCES S.R.L. şi RETAIL EUROPE CONSULT S.R.L, statul a pierdut peste 16 milioane de lei.

Ca să mascheze o aparenţă de legalitate, cele patru firme au emis, la rândul lor, facturi către alte societăţi special înfiinţate ( BENTOR 1 TOP IMPEX SRL, CAPITAL 1 AGENT COM SRL, CAPITAL UNO EQUITZ SRL, DEVELOPMENT 1 TOTAL GROWTH SRL, FIRST EQUITZ AGENT SRL, QUARTZ TOTAL POINT SRL, RAZOR 2 TOTAL SRL, RECOVERY 1 AGENT COM SRL).

Circuit întrerupt

După ce ANAF a început să controleze firmele, mecanismul fictiv a început să scârţâie, au reţinut anchetatorii. Directoarea firmei PERSONA HUMAN RESOURCES SRL le-a declarat anchetatorilor că a emis mai multe facturi pe numele Mediafax şi nu a primit banii. Nu a putut să îşi plătească impozitele către stat şi astfel i-au fost blocate conturile. Mediafax i-a comunicat că va plăti doar angajaţii care erau trecuţi pe această firmă, direct în conturile lor.

La 11 decembrie 2014, procurorii Parchetului General au descins la mai multe dintre firmele implicate în Dosarul Mediafax. Trei dintre angajaţii din board-ul celor trei societăţi comerciale au fost arestaţi, mai scrie Digi 24.

Mai mulţi angajaţi ai companiilor Mediafax au declarat anchetatorilor că, după ce ANAF a declanşat verificările, însuşi Adrian Sârbu a trimis mai multe e-mailuri prin care li se cerea să şteargă toată corespondenţa ce privea afacerile societăţilor implicate.

Pe 2 februarie, Adrian Sârbu a fost ridicat cu mandat de procurori ai Parchetului General și dus la audieri. Oficial, pe numele lui fusese emisă o citaţie pentru dimineaţa zilei următoare. Surse judiciare spun că anchetatorilor le-a fost teamă că va încerca să părăsească ţara. După două ore, patronul grupului de presă a fost reţinut pentru 24 de ore.

„Totul e o fabricaţie, acuzaţiile sunt ridicole. Iată...astea sunt cătuşele ca să fie clar", a spus el înainte de a fi dus în arest.

Omul de afaceri a preferat să nu dea nicio declaraţie în faţa anchetatorilor, dar şi-a exprimat poziţia printr-un comunicat de presă în care a susţinut că totul este o înscenare, ce are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani de către cuplul Ponta-Ghiță şi că ceea ce fac acum autoritățile statului reprezintă un "caz tipic de terorism de stat asupra presei".