Pedepsiţi pentru "ţigănie": De ce au fost declarate nelegale şi trebuie reluate alegerile pentru şefia Consiliului Judeţean?

Consideraţi vara trecută nişte frustraţi care nu se pot resemna cu pierderea puterii în Consiliul Judeţean, liberalii bihoreni au primit de la justiţie o veste bună.

Judecătorii Tribunalului Bihor le-au confirmat că au avut dreptate atunci când au acuzat că alegerile pentru şefia CJ s-au făcut pe lângă lege, cu voturi la vedere menite ca aleşii UDMR, PSD şi ALDE să se asigure reciproc că respectau alianţa nou formată, decisă de şefii celor trei partide, şi nu "derapau" de partea PNL. BIHOREANUL a aflat care au fost argumentele instanţei pentru a dispune anularea alegerilor.

Buturugile mici…

Şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean şi de alegere a preşedintelui şi vicepreşedinţilor acestuia, derulată pe 28 iunie 2016 la a treia încercare, nu avea cum să fie liniştită. După ce, cu Mircea Mălan cap de listă, au obţinut 115.000 voturi, adică 17 mandate din totalul de 35, liberalii aveau indicii că vor pierde totuşi conducerea instituţiei fiindcă liderii UDMR (7 mandate) bătuseră palma cu cei ai PSD (9) şi ai ALDE (2) pentru o majoritate simplă, de 18 consilieri. Chiar şi aşa, unii PNL-işti mai sperau că unul dintre componenţii acesteia se va răzgândi dacă votul va fi, aşa cum cere legea, secret.

Şedinţa s-a transformat însă rapid în circ, cu insulte, huiduieli şi îmbrânceli. Motivul? După împărţirea buletinelor de vot, o parte dintre aleşii PSD, UDMR şi ALDE au votat la masă şi nu în cabina de vot, cum prevede legea administraţiei publice locale. "Doamna Stela Babău a votat la masă!", a acuzat la microfon liderul grupului PNL, Ionel Avrigeanu. Liberalii s-au enervat şi mai mult când şeful PSD Bihor, Ioan Mang, a spus că-şi poate exprima opţiunea şi deschis dacă aşa vrea el...

Scandal "legal"

În sală, sub ochii prefectului Claudiu Pop şi ai secretarului judeţului, Carmen Soltănel, s-a creat o harababură totală, o parte din consilierii PSD mergând buluc la cabina de vot, cu buletine gata completate la masă. În acest timp, unul dintre membrii Comisiei de validare, Dacian Foncea (PNL), îi cerea cu insistenţă, dar fără succes, preşedintelui de şedinţă, celui mai în vârstă consilier, UDMR-istului Szabo Ştefan Geza, să reia toată procedura cum scrie la carte.

În agitaţia creată, consilieri ai celor trei partide îşi arătau voturile reciproc, iar liberalii încercau să-i împiedice să-şi bage buletinele în urnă. În final, Mircea Mălan a anunţat că PNL se retrage din şedinţă, denunţând ilegalitatea acesteia, iar aleşii UDMR, PSD şi ALDE au rămas să-şi împartă puterea aşa cum deja stabiliseră: Pasztor Sandor preşedinte, iar Ioan Mang şi Traian Bodea vicepreşedinţi. "Aţi trişat! Aţi vrut să câştigaţi preşedinţia CJ arătându-i votul domnului Mang. Este cel mai mare furt politic în Bihor după Revoluţie! Să vă fie ruşine!", a tunat Foncea înainte de a ieşi din sală, scandând ca pe stadion "PNL, PNL!".

Cu votul la tribunal

Cum Prefectura a considerat legal scrutinul, convinşi că dreptatea era de partea lor, liberalii au acţionat în judecată atât instituţia Consiliului Judeţean, cât şi nominal pe Pasztor, Mang şi Bodea. În acţiunea depusă, ei au argumentat că UDMR-istul Szabo a condus nelegal şedinţa, că nu s-a respectat secretul votului şi că buletinele de vot au fost numărate de o comisie de validare devenită nelegală.

Procesul s-a judecat la Secţia de Contencios Administrativ a Tribunalului Bihor, unde - în ciuda opoziţiei lui Pasztor, Mang, Bodea şi a CJ - au fost acceptate ca probe înregistrări audio şi video realizate la şedinţa de constituire.

Pe 10 martie, un complet condus de judecătoarea Claudia Maria Stanciu a decis că liberalii au dreptate în toate privinţele! Concret, în motivarea sentinţei se arată că, potrivit legii, odată ce Consiliul Judeţean a fost "legal constituit", adică noii aleşi au depus jurământul , conducerea şedinţei trebuia preluată de un preşedinte ales prin vot deschis, nu continuată "în mod nelegal" sub conducerea decanului de vârstă.

"În lipsa unui preşedinte legal ales, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean Bihor s-a creat dezordine care a determinat nerespectarea procedurii votului secret", a apreciat instanţa, considerând că liberalii puteau fi disciplinaţi de un preşedinte de şedinţă legitim, "care să impună respectarea ordinii şi solemnităţii şedinţei şi care putea proceda chiar la aplicarea de sancţiuni".

Secret pentru democraţie

De asemenea, instanţa arată că, deşi era imperativ, adică obligatoriu, secretul votului nu a fost respectat: "Din procesul verbal de şedinţă, CD cu înregistrarea audio a şedinţei, înregistrarea video, precum şi din răspunsul la interogatoriu rezultă că, deşi s-au asigurat toate condiţiile necesare pentru exercitarea în mod secret a dreptului de vot la alegerea preşedintelui CJ, legea a fost încălcată prin faptul că o parte din consilieri au arătat opţiunea de pe buletinul de vot la ieşirea din cabină, şi-au exprimat verbal opţiunea". Or, cum votul secret este "un garant al democraţiei", procedura trebuia respectată cu stricteţe.

Sentinţa invocă, de altfel, şi codul bunelor practici al Comisiei de la Veneţia (Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept), care statuează că secretul votului "are drept scop protecţia alegătorilor împotriva oricărui fel de presiune cu care se pot confrunta în cazul în care alte persoane află despre candidaturile votate".

Mai mult, confidenţialitatea votului nu este la latitudinea celui care îl exprimă, cum pretindea Mang astă-vară, tot Comisia de la Veneţia statuând că "secretul votului nu este numai un drept al alegătorului, dar şi o obligaţie de a respecta dreptul celorlalţi". În concluzie, "divulgarea opţiunii înscrise pe buletinul de vot şi controlul votului încalcă secretul votului şi atrag nulitatea actelor administrative".

Validare la repezeală

Tribunalul le-a dat dreptate liberalilor şi în ultima privinţă, confirmând că după retragerea din sală a lui Dacian Foncea, membru în Comisia de validare, aceasta nu mai avea "o compunere care să respecte exigenţele legii". Asta deoarece o astfel de comisie trebuie să fie alcătuită, conform legii, din "3-5 consilieri": "În mod nelegal, astfel, consilierul cel mai în vârstă care conducea şedinţa a solicitat ca doar doi dintre membrii Comisiei de validare - respectiv Grim Andras (n.r. – UDMR) şi Tiron Ana Maria (n.r. – PSD), să valideze alegerea Preşedintelui CJ, cu toate că Secretarul Judeţului a sesizat nelegalitatea reprezentată de faptul că din comisie lipseşte un membru".

Interesant este faptul că acest detaliu nu a fost consemnat în procesul verbal al şedinţei, ci apare doar în înregistrarea audio a acesteia. În orice caz, "lipsa unei semnături pe procesele verbale dintre cele trei minime prevăzute de lege atrage, în opinia instanţei, sancţiunea nulităţii actelor", adică a proceselor verbale referitoare la alegerea conducerii.

În fine, Tribunalul Bihor a decis că hotărârile nr. 152 şi 153, privind alegerea preşedintelui şi vicepreşedinţilor, sunt "nelegale şi netemeinice, urmând a fi anulate".

Stop şi de la capăt

La aflarea veştii, Pasztor a declarat că "mergem mai departe", deci atât instituţia pe care o conduce, cât şi cei trei pârâţi vor ataca sentinţa la Curtea de Apel Oradea, a cărei decizie va fi definitivă şi irevocabilă. De altfel, săptămâna trecută consilierii PSD, UDMR şi ALDE au şi aprobat iniţierea recursului prin avocatul Paul Călinescu, pe care CJ Bihor îl va plăti în acest scop cu suma maximă permisă de lege - 5.000 lei.

Dacă sentinţa convingătoare şi serios argumentată a Tribunalului va rămâne în picioare, documentele şi contractele semnate de actualii şefi nu vor fi declarate nule, spun specialiştii în domeniu, ci eventual ar putea fi atacate distinct în instanţă, de la caz la caz.

În schimb, după o decizie definitivă, alegerea conducerii CJ va trebui, în mod cert, reluată. Şi asta e adevărata miză. Căci deşi liderii UDMR, PSD şi ALDE susţin că alianţa lor e puternică, liberalii speră că, în intimitatea cabinei de vot, se va găsi măcar un "rebel" care să încline balanţa puterii în altă direcţie...

JOCURI DE PUTERE
Între convieţuire şi ură

Întrucât a pierdut partida pentru poziţia de preşedinte al CJ Bihor, "locomotiva" liberalilor, Mircea Mălan, s-a întors în Consiliul Local Oradea, unde avea asigurată funcţia de viceprimar.

Grupul colegilor săi rămaşi în CJ duce de atunci un război de uzură cu reprezentanţii PSD, UDMR şi ALDE, amânând sau chiar "trântind" proiecte care au nevoie de o majoritate de două treimi pentru adoptare. Nu o dată, liderul grupului PNL, Ionel Avrigeanu, i-a avertizat pe Pasztor, Mang şi Bodea să-i "consulte" pe liberali înainte să ia decizii importante, altfel vor cunoaşte puterea opoziţiei. Cu alte cuvinte, PNL-iştii vor să arate că sunt o forţă, iar poziţia lor contează.

Totuşi, pentru a nu fi acuzaţi că blochează dezvoltarea judeţului, au aprobat, între altele, bugetul judeţului pe 2017, construirea noului terminal la Aeroport şi co-finanţarea Drumului Apuseni, proiecte dealtfel concepute în mandatul precedent, când preşedinte era liberalul Cornel Popa.